În prezent, preţul barilului de ţiţei Brent este la jumătate faţă de preţul de 115 dolari înregistrat în luna iunie a acestui an, ca urmare a ofertei abundente şi a scăderii cererii, la care se adaugă strategia Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a-şi apăra mai degrabă cota de piaţă decât preţul ţiţeiului.
În jurul orei 10,20 GMT, un baril de ţiţei Brent era cotat la 59,63 dolari, după ce anterior a coborât până la 59,02 dolari, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna mai 2009. Barilul de ţiţei american era şi el în scădere cu 1,25 dolari până la 54,66 dolari.
‘Tendinţa rămâne una de scădere. Cu toate acestea, nu se preconizează să fie una de lungă durată’, a spus Robin Bieber, director la firma de brokeraj petrolier PVM Oil Associates.
La ultima sa reuniune ministerială care avut loc în data de 27 noiembrie, Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis să nu îşi reducă producţia, în pofida scăderii semnificative a preţurilor, şi, în plus, mai multe state din Golful Persic membre ale OPEC au declarat că nu este nevoie de organizarea unei reuniuni de urgenţă a Organizaţiei. De asemenea, ministrul rus al Energiei a declarat marţi că ţara sa nu va reduce producţia de petrol. Veniturile din exporturile de petrol şi gaze naturale sunt responsabile pentru jumătate din bugetul Rusiei, ţară care nu este membră a OPEC, chiar dacă este al doilea mare producător mondial de ţiţei.
Analiştii susţin că preţul petrolului este influenţat şi de evoluţia slabă a monedelor şi economiilor emergente, principalul motor care stă la baza creşterii cererii mondiale de petrol. Banca centrală a Rusiei a majorat marţi dobânda de bază cu 6,5 puncte procentuale, până la 17%, în încercarea de a pune capăt colapsului rublei. De asemenea, Banca centrală a Indiei a intervenit şi ea în sprijinul monedei naţionale care a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 16 ani în raport cu dolarul american