‘Ar trebui să întărim forţa Gărzii Financiare în combaterea evaziunii fiscale prin acordarea unui statut de instituţie independentă, deci să iasă din subordonarea pe care o are acum faţă de ANAF. Şi dacă va fi de sine stătătoare, va avea mai multă putere de control, pentru că va avea şi mai multă responsabilitate. Totodată, ar putea creşte şi numărul de angajaţi care să efectueze controale fiscale. În general, în România, faţă de alte ţări europene, personalul cu atribuţii de control fiscal este mai puţin numeros, raportat la numărul de agenţi economici’, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Maria Eugenia Barna, aflată la Roma, împreună cu o delegaţie a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.
Pornind de la modelul Gărzii Financiare din Italia, care este, potrivit sursei citate, un organism puternic şi eficient în combaterea evaziunii fiscale, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor apreciază că instituţia similară din România ar trebui să fie subordonată direct Guvernului.
Discuţiile cu interlocutorii italieni au relevat şi măsurile fiscale luate pentru a salva firmele afectate de criză, precum şi cele referitoare la supraimpozitarea unor anumite categorii de bugetari.
‘Pentru salvarea firmelor afectate de criza economică, italienii au eliminat garanţiile la reeşalonarea datoriilor către stat, pentru impozite şi taxe neplătite. De pildă, firma îşi poate achita treptat datoriile în 72 de luni, în rate variabile, dar fără să fie obligată să depună o garanţie pentru a i se aproba reeşalonarea. În România, în lipsa garanţiilor firma intră în faliment’, a arătat Maria Eugenia Barna.
Aceasta a menţionat şi faptul că, în Italia, salariile managerilor de la stat au fost reduse. ‘Peste un anume nivel, salariile sunt supraimpozitate, similar cu ceea ce intenţionează să facă premierul Victor Ponta. În Italia mai există şi o taxă de solidaritate pe marile averi, asemănătoare proiectului legislativ iniţiat de UNPR, aplicată asupra patrimoniului şi asupra tuturor operaţiunilor economico-financiare derulate de o persoană fizică’, a precizat preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.
În încheiere, Maria Eugenia Barna a remarcat că ‘pentru viitorul Consiliu European, Parlamentul italian dă un mandat clar referitor la poziţiile pe care le va susţine şi promova reprezentantul Italiei în problemele economico-financiare, spre deosebire de România’.
Bancherii italieni cu care au discutat parlamentarii români au apreciat climatul de stabilitate din România, afirmând că, în aceste condiţii, îşi vor spori spori volumul tranzacţiilor mizând pe majorarea investiţiilor.
În perioada 20 – 21 iunie, o delegaţie oficială a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor s-a aflat în Italia. În programul delegaţiei parlamentare române au fost prevăzute întâlniri cu reprezentanţi ai Comisiei V – Buget, Trezorerie şi Programare, ai Comisiei VI – Finanţe de la Camera Deputaţilor şi ai comisiilor reunite ale Senatului italian: Comisia 5 Buget şi Comisia 6 Finanţe şi Trezorerie.
De asemenea, au avut loc întâlniri cu Attilio Befera – preşedintele al Agenţiei Naţionale Fiscale, Massimo Pierdicchi – director al Departamentului Europa de Sud-Est al Băncii Intesa SanPaolo, Fabrizio Palenzona – vicepreşedinte UNICREDIT.
Schimbul de opinii s-a concentrat pe Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară, noul cadru financiar multianual 2014 – 2020, taxa pe tranzacţiile financiare, politica de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, recapitalizarea băncilor, sistemele fiscale din Romania şi Italia, compeţentele Agenţiei Fiscale din Italia în domeniul colectării taxelor şi combaterii evaziunii fiscale.