Barroso a făcut această remarcă întrebat fiind în ce măsură a fost credibilă extinderea blocului comunitar cu România şi Bulgaria, care la şapte ani de la aderare sunt în continuare monitorizate de Comisie prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru deficienţele sistemelor de justiţie.
„Imaginaţi-vă pentru un minut că aceste ţări nu ar fi aderat la UE. În acest caz, probabil că acum nu am fi discutat numai despre Ucraina. Am fi discutat probabil despre Bulgaria sau despre statele baltice”, a declarat preşedintele în exerciţiu al CE.
„Aşa că a fost un lucru bun. Fireşte că nu a fost perfect, dar permiteţi-mi să mă exprim foarte sincer: problemele pe care le avem în ultimii ani cu integrarea europeană au fost din cauza României şi Bulgariei? Bineînţeles că nu”, a subliniat Barroso.
El a explicat că unele state membre mai vechi îngreunează mult mai mult procesul de decizie decât noile state membre, dând totodată asigurări că procesul de luare a deciziilor în 28 funcţionează, în pofida predicţiilor pesimiste contrare.
Întrebat de EurActiv cum poate UE să concureze cu Rusia, unde deciziile sunt luate de o singură persoană, Barroso a replicat că luarea tuturor deciziilor de către preşedintele Vladimir Putin nu face sistemul rus mai coerent. „Nu dorim sistemul rus de decizie în Uniunea Europeană”, a conchis şeful executivului european.
Jose Manuel Durao Barroso, care s-a aflat la cârma CE timp de 10 ani, pentru două mandate consecutiv, şi-a susţinut miercuri ultima conferinţă de presă în această calitate, după ce a prezidat ultima şedinţă de cabinet, cea de-a 424-a.
Extinderea UE a fost una din realizările Comisiei în acest interval, 10 ţări aderând în 2004 – Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru şi Malta -, Bulgaria şi România în 2007, iar în 2013 Croaţia, aminteşte EurActiv.