Un nou război rece în Europa nu corespunde intereselor nimănui, a insistat Barroso, reiterând intenţia UE de a colabora cu Moscova pentru găsirea unei soluţii politice la criza din estul Ucrainei. ‘Pentru noi sancţiunile nu sunt în scop în sine, ci un mijloc de a continua dialogul. Noi credem că trebuie găsită o soluţie politică prin respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei’, a afirmat Jose Manuel Barroso.
Referitor la conflictul din sud-estul Ucrainei, el a spus că Bruxellesul lucrează îndeaproape cu guverne din Europa pentru a se ajunge la un acord politic. ‘Cred că pentru Ucraina ar fi o greşeală dacă acest obiectiv nu va fi atins, deoarece vor exista consecinţe’, a spus preşedintele Comisiei Europene, adăugând că ‘acelaşi lucru este valabil pentru Rusia şi pentru relaţiile sale cu noi’.
Întrebat despre ameninţarea reprezentată pentru Europa de extremism şi organizaţia teroristă Statul Islamic, care acţionează în Irak şi Siria, Barroso a declarat că ‘acesta este un alt motiv pentru soluţionarea conflictului cu Rusia’.
UE a aprobat luni seară o nouă serie de sancţiuni contra Rusiei, în contextul crizei din Ucraina, dar a amânat pentru ‘câteva zile’ punerea lor în aplicare pentru a da timp Moscovei să îşi continue eforturile de pace.
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a declarat că ‘Rusia poate în orice moment să devină, din nou, un partener bun’, după cum informează ITAR-TASS.
‘Uşa rămâne deschisă pentru negocieri’, a spus Merkel, estimând că UE şi Rusia ar trebui să continue dialogul, în pofida crizei ucrainene.
O sursă din cadrul Consiliului UE a declarat sub rezerva anonimatului, pentru ITAR-TASS, că Germania, Italia, Austria, Cipru şi Finlanda şi-au exprimat rezervele cu privire la adoptarea noii serii de sancţiuni împotriva Rusiei.