Băsescu: Băncile mari din România, supravegheate direct de BCE, dar şi de BNR
„În ce mă priveşte, înţeleg că vor fi bănci mari, bănci sistemice care vor fi în directa supraveghere a Băncii Centrale Europene (BCE), a secţiunii independente din BCE destinată supravegherii, care va avea propria ei conducere. Nu se va amesteca conducerea BCE în sistemul de supraveghere, dar va fi parte a BCE acest sistem. Deci BCE va supreaveghea direct marile bănci, băncile care pot prezenta riscuri sistemice – se poate prăbuşi sistemul bancar european dacă o mare bancă intră în dificultate şi nu e ajutată la timp – şi băncile mai mici, care nu au calitatea de bănci sistemice, care am înţeles eu vor fi supraveghetate de autoriatea naţională de supraveghere”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.
El a precizat că, în cazul României, băncile care vor fi constatate a face parte din rândul băncilor majore vor fi supravegheate direct de BCE , iar cele mai mici vor fi supravegheate direct de BNR, ceea ce nu înseamnă că cele mai mari nu vor fi şi ele supravegheate şi de BNR.
Preşedintele Traian Băsescu a precizat că unul dintre obiectivele majore pe care Consiliul European le-a avut în vedere promovând sistemul unic de supraveghere priveşte ruperea „cercului vicios” dintre bănci şi state.
„Până acum băncile făceau pocinoguri şi statul venea şi plătea. Acum se încearcă o detaşare a celor două entitţi, mai ales că în ultimii ani acest cerc vicios a generat costuri extraordinare pentru bugete, de exemplu Spania sau alte ţări care din cauza problemelor sistemului bancar a trebuit să împrumute sume uriaşe”, a spus Băsescu.
El a precizat că, în condiţiile în care banii nu vor mai veni de la bugetele de stat, ei vor proveni din Mecanismul european de stabilitate care e finanţat şi poate să facă faţă, cel puţin până la un punct – la nivelul la care e finanţat acum – la astfel de evenimente.
Băsescu a precizat că la în discuţiile de la Consiliu s-a stabilit că, dacă se creează un mecanism unic de supraveghere, trebuie creat şi un mecanism unic de rezoluţie, adică de intervenţie în cazul băncilor care au probleme şi care să stabilească nivelul la care se intervine, respectiv prin vânzări de active, recapitalizare sau chiar lichidare.
Şeful statului a mai spus că sarcina pentru Consiliul European şi Parlamentul European este ca în perioada următoare să creeze legislaţia necesară unui mecanism unic de rezoluţie.