„În primul rând, s-a stabilit funcţionarea Autorităţii Bancare Europene, care trebuie să fie funcţională până la 1 ianuarie 2014. În al doilea rând, s-a stabilit ca principiu, şi urmează să fie elaborate, criteriile unice pentru rezoluţia bancară. Deci criteriile unice pentru falimentul bancar, ceea ce este extrem de important, pentru că toate băncile vor şti care sunt criteriile care li se aplică atunci când se pregătesc de rezoluţionare. Domnul preşedinte Draghi (Mario Draghi – n.r.) ne dădea un exemplu: în perioada de criză, în Statele Unite, Autoritatea de Supraveghere Bancară a închis 500 de bănci, iar în Uniunea Europeană au fost închise doar două bănci în perioada de criză. De aceea şi suspiciunea că băncile europene au un volum foarte mare de active putrede şi un test de stres se va face imediat ce toate autorităţile vor fi în funcţiune. Şi, în sfârşit, deci al treilea pilon este legat de cine plăteşte”, a spus şeful statului.
El a explicat prevederile celui de-al treilea pilon privind acoperirea pierderilor în urma unui faliment. „Se va încerca acoperirea costurilor unui faliment, în primul rând de la acţionari, în al doilea rând de la creditori şi abia pe urmă de la stat, pentru că s-a ajuns la concluzia că nu are nicio vină contribuabilul să tot plătească de pe urma băncilor”, a afirmat Băsescu.
Şeful statului a susţinut că Ciprul este un „test” asupra modului cum va funcţiona acest pilon de acoperire a pierderilor dintr-un faliment. „Nu ştiu dacă aşa va fi până la capăt, cum a fost în Cipru, dar deşi în Consiliu n-a dat nimeni acest exemplu, mie mi se pare că cele ce am constatat astăzi că ar fi intenţii pentru finalizarea acestui proces de realizare a uniunii bancare cam aşa seamănă, atâta timp cât primii plătitori sunt acţionarii, pe urmă creditorii şi abia pe urmă statele”, a completat Băsescu.