Conform Constituţiei, preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Legea fundamentală prevede, la articolul 103, că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
După desemnare, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru, potrivit regulamentului Legislativului. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru.
În plenul reunit al Parlamentului, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile.
Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului, se înaintează de îndată preşedintelui, în vederea numirii Guvernului.
Un nou guvern îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului de credinţă în faţa preşedintelui.
Dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, Constituţia stabileşte, la articolul 89, că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele poate să dizolve Parlamentul.