„Decizii ca cea din Cipru nu ar fi fost de imaginat acum câţiva ani. Şi, cel puţin în ceea ce mă priveşte, vă garantez că niciodată nu voi fi adeptul unor astfel de măsuri sau nu voi accepta astfel de măsuri în România”, a afirmat şeful statului.
El a mai spus că situaţia din Cipru arată că „adesea putem să punem sub semnul întrebării principiile pe care le-am afirmat ani de zile”.
Şeful statului a mai arătat că la nivelul UE sunt state care nu mai acceptă să plătească pentru alte state şi că în curând, peste doi, trei ani, este posibilă o revizuire a tratelor UE care să afirme diferenţa între statele performante şi cele neperformante, iar România în acest context trebuie să accelereze procesul de integrare atât în zona euro, cât şi în spaţiul Schengen, precum şi consolidarea statului de drept.
„Ce s-a întâmplat în Cipru ne arată că, adesea, putem să punem sub semnul întrebării principii pe care le-am afirmat ani de zile. Mai mult decât atât, ne arată că structura Uniunii Europene este încă fragilă şi o Europă cu două viteze este oricând posibilă. De aceea susţin că accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană este unul fundamental pentru România. O revizuire a tratatelor Uniunii este iminentă. Am convingerea că în următorii doi, trei ani, deşi numai ce a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, în următorii doi, trei ani tratatele Uniunii se vor revizui din nou, pentru adaptare la realităţi. Şi vor fi două realităţi: realitatea statelor performante şi realitatea statelor neperformante. De aceea România trebuie să-şi fixeze priorităţile de integrare ca fiind cele mai mari priorităţi ale ei, şi aici vorbesc de consolidarea statului de drept, vorbesc de crearea condiţiilor pentru intrare în zona euro şi despre intrare în zona Schengen”, a menţionat el.
Ciprul a încheiat un acord de bailout de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europeană, care presupune desfiinţarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din ţară, şi transferarea activelor viabile şi a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă. Deponenţii care deţin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanţarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenţii cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituţiei, în funcţie de sumele necesare.
Guvernul din Cipru a limitat începând de joi suma de bani cash cu care se poate ieşi din ţară la 1.000 euro de persoană, iar retrgerile din consturi au fost limitate la 300 de euro pe zi, potrivit variantei finale a restricţiilor impuse asupra circulaţiei capitalului.
Restricţiile au fost introduse pentru a preveni retragerile masive de bani de la băncile din ţară, în urma încheierii acordului de bailout.
Băncile nu au voie să efectueze plăţi non-cash sau transferuri de bani, cu următoarele excepţii: transferuri comerciale; plăţi salariale (după prezentarea documentelor necesare); achitarea taxelor de şcolarizare pentru studenţii ciprioţi din străinătate şi acoperirea cheltuielilor curente ale acestora, însoţite de documente doveditoare; plăţi cu cardul de debit sau de credit, în cuantum de maximum 5.000 euro pe lună.
În cazul plăţilor comerciale, spre exemplu cele efectuate de firme pentru importuri, tranzacţiile mai mici de 5.000 de euro nu sunt restricţionate, cele între 5.001 şi 200.000 de euro trebuie avizate de banca centrală în termen de 24 de ore, iar cele mai mari de 200.000 euro vor fi evaluate de la caz la caz.
Depozitele la termen nu pot fi accesate cu excepţia situaţiei în care titularul doreşte să plătească un credit la aceeaşi bancă.
Restricţiile afectează toate conturile din Cipru, toate tipurile de plată şi transfer de bani în orice monedă