Băsescu: Realizarea uniunii bancare avantajează România

Băsescu a subliniat, în conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni, că România susţine „fără rezerve” atât proiectul uniunii bancare, cât şi pe cel al mecanismului european de stabilitate, ambele fiind în avantajul ţării noastre.

„În momentul de faţă s-a lansat teza uniunii bancare şi are şi un termen foarte scurt de intrare în funcţiune, sigur, o intrare în trepte, dar la 1 ianuarie 2013 se preconizează intrarea în procesul de realizare a uniunii bancare. Aici aş face o menţiune, şi este un comentariu personal, deocamdată: alături de Mecanismul European de Stabilitate, realizarea uniunii bancare avantajează România. (…) Nu avem niciun motiv să fim împotriva realizării uniunii bancare, ceea ce va duce la o atentă supraveghere a băncilor din zona euro şi nu numai. România, având o piaţă dominată de bănci din zona euro, cam 85% din bănci sunt din zona euro, pentru noi este un avantaj, chiar dacă este un avantaj indirect”, a afirmat Băsescu.

El a explicat că România este avantajată de mecanismul european de stabilitate pentru că acesta se adresează statelor UE aflate în dificultate din cauza datoriilor mari, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, iar ţara noastră este interesată ca acestea să fie susţinute deoarece reprezintă destinaţii ale exporturilor româneşti.

Potrivit lui Băsescu, România are o singură rezervă privind uniunea bancară: „să nu se realizeze strict pentru statele, băncile din zona euro”. „La fel cum am avut o poziţie în care am solicitat ca Tratatul fiscal să fie liber la aderare şi pentru statele din zona non-euro şi am obţinut acest lucru, la fel şi condiţiile, criteriile de realizare a uniunii bancare trebuie să fie deschise şi statelor nemembre ale zonei euro”, a evidenţiat şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Cotroceni, şi că România nu are niciun motiv în acest moment să modifice ţinta de aderare la Euro în 2015 şi că rămânerea în afara zonei Euro ar fi „o dramă”, arătând că este un tren pe care riscăm să nu-l mai putem prinde în viitor.

„Un element esenţial în a fi convingători în solicitările noastre este de menţinere a ţintei noastre de aderare la zona Euro, care trebuie să rămână 2015. Numai dacă viaţa ne va demonstra că nu putem, că nu suntem capabili, ar trebui să ne modificăm ţinta. Dar în acest moment nu avem niciun motiv să ne modificăm ţinta, care este 2015”, a susţinut Traian Băsescu.

„Riscul să mai stăm, să mai cugetăm, este major şi există riscul ca trenul să treacă şi să nu mai revină în gară”, a adăugat şeful statului.

Sistemul unic de supraveghere bancară în zona euro propus miercuri de CE prevede că statele din afara blocului monetar se pot înscrie voluntar într-un mecanism de cooperare, iar coordonarea între BCE şi autorităţile din ţările din afara sistemului rămâne în forma actuală.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri proiectul legislativ pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European şi Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.

Statele membre din afara zonei euro care doresc să adere la sistemul unic de supraveghere pot apela la un mecanism de „strânsă cooperare”. Procedura presupune ca autorităţile competente din ţara respectivă să respecte şi să implementeze directivele BCE. Statul respectiv va putea apoi să participe la dezbaterile din Consiliul de supraveghere al BCE şi va avea acces la sistemul unic de supraveghere.

„Potrivit Tratatului, BCE nu îşi poate exercita prerogativele în afara zonei euro. În consecinţă, statele membre din afara zonei euro nu pot face parte în totalitate din mecanismul unic de supraveghere. Cu toate cestea, statele din afara zonei euro pot notifica BCE că au intenţia să se alăture mecanismului prin angajarea într-o strânsă cooperare între autorităţile naţionale competente şi BCE. În acest scop, statele vor fi nevoite să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că autorităţile naţionale competente vor respecta şi implementa directivele respective ale BCE. După îndeplinirea tuturor condiţiilor de intrare în strânsă cooperare, BCE va lua decizia stabilirii strânsei cooperări, iar statul respectiv din afara zonei euro va putea lua parte la deliberările din consiliul de supraveghere, obţinând astfel accesul la toate informaţiile disponibile în interiorul mecanismului unic de supraveghere”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Pentru statele care nu fac parte din zona euro şi nu aderă voluntar la sistemul unic de supraveghere, relaţiile şi procedurile existente de coordonare vor fi menţinute în forma actuală în privinţa băncilor care activează atât în zona euro, cât şi în afara ei.

Potrivit recomandărilor CE, sistemul unic de supraveghere ar trebui să fie aprobat de Consiliul European şi Parlamentul European până la sfârşitul anului.

În viziunea Executivului UE, prima etapă a implementării sistemului ar avea loc la 1 ianuarie 2013, când BCE îşi va putea asuma răspunderea pentru supravegherea oricărei instituţii de credit din zona euro, fiind vizate în principal băncile care au solicitat fonduri publice. De la jumătatea anului viitor, toate băncile de importanţă sistemică majoră din zona euro vor face obiectul supravegherii de către BCE, iar de la 1 ianuarie 2014, toate cele 6.000 de bănci din zona euro vor intra sub incidenţa instituţiei de la Frankfurt.

În România, aproximativ 80% din activele sistemului bancar sunt controlate de subsidiare ale unor bănci din zona euro.