Băsescu: Sunt la fel de nemulţumit ca şi în 2008 de tratatul bilateral cu Ucraina
„Sunt la fel de nemulţumit. Şi vizam alte lucruri decât minorităţile când spuneam că sunt nemulţumit. (…) Dar nu vreau să deschidem un contencios. pentru că subiectul nu este relaţia noastră cu Ucraina”, a spus Băsescu în interviul acordat RRA în comun cu omologul moldovean, Nicolae Timofti.
Şeful statului a arătat că, în cazul etnicilor români atât din Ucraina, cât şi din Serbia, România este consecventă şi va solicita în continuare respectarea drepturilor acestora.
„Noi avem, legat de românii care se declară a fi moldoveni din Ucraina, aceeaşi abordare pe care o avem faţă de vlahii din Valea Timocului, suntem consecvenţi. (…) Noi cerem să aibă respectate drepturile de minoritari acei minoritari care se revendică ei înşişi a fi români. Noi nu o să mergem niciodată, nici cu vorba, nici cu presiuni ca cetăţeni din Ucraina sau din Serbia, care nu se recunosc a fi minoritari români, să impunem statului ucrainean, într-un moment sau în altul, sau Serbiei într-un moment sau în altul: «Nu, recunoaşteţi-i ca fiind etnici români!» Dacă vlahii din Valea Timocului o parte se revendică a fi români şi o parte se revendică a fi vlahi sârbi pur şi simplu, nu o să mergem să-l obligăm”, a spus Băsescu.
El a subliniat că România nu „forţează lucrurile” în această privinţă nici în relaţia cu Ucraina, nici cu Serbia.
„Deci, nu forţăm lucrurile nici în Ucraina, nici în Serbia, dar, pentru cei care se revendică a fi etnici români, cerem dreptul de a învăţa în limba română, cerem dreptul de a avea biserică cu serviciul religios în limba română, cerem dreptul, asigurat de stat, de a avea acces la presă, la justiţie, în limba maternă şi aşa mai departe”, a mai spus el.
Preşedintele Băsescu declara, în aprilie 2008, că România încerca să corecteze Tratatul cu Ucraina prin mecanisme bilaterale, pentru că o renegociere a documentului ar presupune denunţarea în prealabil a acestuia, procedură care ar putea dura foarte mult. El apreciase anterior că unele prevederi din document au fost acceptate mult prea uşor în 1997 de decidenţii români de atunci. Afirmaţiile preşedintelui român au declanşat atunci reacţii din partea unor oficiali şi politicieni de la Kiev.