Băsescu trimite CCR o sesizare referitoare la Legea privind aprobarea Memorandumului încheiat cu Rompetrol

Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului a trimis miercuri președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii respective.

În luna iulie, șeful statului a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a Legii respective. Pe 16 octombrie, Senatul României a respins în plen cererea președintelui.

În motivarea sesizării, Băsescu precizează că înțelegerea dintre cele două părți prevede obligații în sarcina statului român, precum renunțarea la anumite litigii și la unele măsuri provizorii, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară și realizarea unor investiții, toate aceste obligații fiind însă stabilite fără vreo sancțiune juridică.

„Astfel, în situația în care partenerul privat nu își îndeplinește obligațiile asumate, normele legii sunt imprecise și nu prevăd sancțiuni exprese. Așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecință, încălcarea dispozițiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: ‘În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie'”, atrage atenția Băsescu.

El mai susține că prin legea respectivă se stabilește dinainte conduita procesuală a părților aflate în litigiu, „ceea ce este împotriva dispozițiilor Art. 124 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți întrucât aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile în mod identic tuturor celor care se află într-o situație similară”.

„De aceea, analizând motivele pentru care s-a stabilit ca printr-o lege să se stingă tocmai acel litigiu cu persoana juridică privată respectivă, considerăm că acestea nu justifică refuzul părților de a apela la normele juridice de drept comun prevăzute pentru situații litigioase în general”, completează președintele.

El amintește că Legea respectivă are ca obiect aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acțiunilor deținute în cadrul SC ‘Rompetrol Rafinare’ — SA și The Rompetrol Group NV. Astfel, cele două părți semnatare își asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group NV a unui pachet minoritar de acțiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al ‘Rompetrol Rafinare’ — SA, deținut în prezent de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari americani.

„Ca o premisă a implementării tranzacției mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile și necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și măsurile administrative inițiate împotriva S.C. ‘Rompetrol Rafinare’ — S.A. să înceteze”, mai subliniază președintele.

El mai menționează că cele două părți stabilesc constituirea unui fond de investiții kazah-român, sub forma unei societăți cu structura acționariatului 80% The Rompetrol Group și 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.”Așadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzacției cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda”, susține Băsescu.

De asemenea, șeful statului face referire la faptul că asupra respectivelor aspecte CCR s-a pronunța deja prin Decizia nr. 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060/26.11.2005.

„Acest Memorandum de înțelegere care este aprobat prin legea în cauză reprezintă de fapt un contract de stat, potrivit Art. 1 lit. o) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, care este definit astfel: ‘o înțelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum și de ministere sau alte autorități ale administrației publice centrale cu alt stat, guvern, organizație internațională, respectiv cu instituții financiare sau alte entități ce nu au calitatea de subiect de drept internațional în domeniul economic, comercial, financiar și în alte domenii și care nu este guvernată de dreptul internațional public'”, afirmă președintele.

El precizează că scopul înțelegerii dintre cele două părți este stingerea unor litigii, ceea ce reprezintă și finalitatea unei tranzacții.

„În situația de față, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacții între Ministerul Finanțelor Publice și The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenței sale de administrare a proprietății statului. Totuși, Guvernul a ales calea unei inițiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. Cu privire la această problemă, referitor la natura juridică a înțelegerii aprobate de puterea legislativă, instanța de contencios constituțional a prevăzut, în Decizia nr. 600/2005, că: ‘Guvernul a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu'”, a adăugat Băsescu.

El mai atrage atenția că o competență a Guvernului este cea de a pune în executare legile, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situația de față Parlamentul „și-a depășit competențele invadând domeniul atribuțiilor executive”.

Despre decizia președintelui din luna iulie de a cere reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group NV, premierul Victor Ponta spunea la acea dată că este „un joc politic”.

„Cred sincer că a fost doar un joc politic, însă în domenii economice importante jocurile politice interne ar trebui să nu-și aibă locul”, declara Ponta.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, pe 21 mai, proiectul de lege privind Memorandumul de înțelegere între statul român și Rompetrol. Grupurile parlamentare ale deputaților PDL și PP-DD au anunțat atunci că au votat împotriva proiectului de lege, acuzând faptul că prevederile memorandumului vor produce prejudicii statului român. Ulterior, parlamentarii PDL au atacat la CCR respectiva lege.

Pe 26 iunie, Curtea Constituțională a României a decis că este constituțională legea privind Memorandumul de înțelegere încheiat între statul român și Grupul Rompetrol în raport de motivele invocate.