BAT, Philip Morris şi JTI au contribuit cu 75% din accize şi TVA la bugetul de stat, în 2015

Circa 3 miliarde de euro (13 miliarde lei) au reprezentat contribuţia la buget a celor trei producători locali, în 2015.

Peste 12 miliarde lei au reprezentat taxa pe viciu în perioada 2006-2015, potrivit companiei.

Cele trei companii au creat peste 4.000 de locuri de muncă directe şi 45.000 de locuri de muncă indirecte.

Potrivit datele furnizate de JTI, aproximativ 600 de milioane de euro au reprezentat pierderile la bugetul de stat, în 2015, din cauza contrabandei cu ţigarete.

Vezi aici cum se schimbă pachetele de ţigări şi ce trebuie să facă producătorii de tutun

Companiile de tutun au solicitat Guvernului, printr-o scrisoare semnată de conducerea British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris România, ‘asumarea de urgenţă a cadrului de reglementare clar, ferm şi predictibil, care să nu blocheze buna funcţionare a unui sector economic cu o pondere semnificativă în veniturile la bugetul de stat’, şi emiterea unei ordonanţe de urgenţă, în cazul în care Parlamentul întârzie aprobarea unui proiect de lege în domeniu.

JTI a organizat, luni, o vizită în fabrica sa din Bucureşti, pentru a demonstra paractic de ce sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei locale la cerinţele Directivei tutunului, care nu a fost încă transpusă în legislaţia naţională din România.

Reprezentanţii fabricii de pe platforma Pipera au explicat în detaliu etapele şi timpul alocat pentru fiecare operaţiune de pregătire şi tipărire a ambalajelor, operaţiuni executate în străinătate, de furnizori globali, precum şi în ce constă producţia propriu-zisă, adică fabricarea şi împachetarea ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun din România.

Reprezentanţii JTI au explicat că pe piaţa locală sunt produse şi comercializate circa 150 de sortimente de ţigarete.

În 2015, în România, au fost fabricate circa 1.200.000.000 pachete de ţigarete. Toate ambalajele necesare producţiei au fost concepute şi tipărite în străinătate de către furnizori specializaţi.

Aceştia au detaliat faptul că înainte de tipărire, trebuie pregătite desenele tehnice şi ştanţele cu avertismentele de sănătate şi adaptate designul şi grafica pentru fiecare dintre cele 150 de sortimente.

Această pregătire este făcută de doar două companii globale care deservesc toţi producătorii de tutun din Europa.

Odată încheiată pregătirea graficii şi ştanţelor, se comandă cilindrii şi cartonul. În lume, există numai trei furnizori de cilindri pentru rotogravură.

Pregătirea cilindrilor durează până la 14 săptămâni. Cilindrii sunt apoi transportaţi la cele câteva tipografii de profil. De la instalarea cilindrilor în tipografie şi până la definitivarea comenzii de tipărire trec aproape şase săptămâni.

Dintre tehnicile de tipărire (rotogravură – tipărire cu cilindri, offset – tipărire cu plăci şi flexo), este preferată rotogravura, chiar dacă este mai scumpă, pentru că menţine calitatea tiparului la tiraje mari şi reprezintă o piedică în calea contrafacerii (offset-ul este utilizat pentru volume mici).
După tipărire, ambalajele sunt transportate în fabricile locale. Transportul, cu tirul, durează până la o săptămână.

Producerea şi împachetarea propriu-zisă a ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun, se face în aproximativ trei săptămâni, după care urmează distribuţia în ţară, către depozite, magazine, chioşcuri.

Numărul furnizorilor globali de ambalaje este limitat, iar modificările trebuie făcute pentru toate cele 28 de state membre aproape simultan. Aşadar, se aplică principiul ‘primul venit, primul servit’, capacităţile de producţie ale furnizorilor trebuind în mod normal rezervate cu câteva luni în avans.

Rezervarea se poate face doar după ce legea şi normele ei de aplicare sunt definitive. Fabricile din România nu au rezervat încă nimic, iar pieţele cu legi adoptate sau proiecte de lege foarte avansate au lansat deja comenzi, precizează JTI

Conform textului Directivei, data limită de transpunere prin lege şi data de conformare a producţiei coincid (20 mai 2016).

Ţigaretele fabricate conform actualei Directive vor mai putea fi puse pe piaţă după 20 mai 2016, doar dacă au fost fabricate înainte de această dată. Însă producţia este limitată de legislaţia fiscală, deci industria nu poate produce în prezent stocuri suficiente pentru acoperirea necesarului în perioada de vară, arată oficialii companiei.

De aproape doi ani, producătorii de ţigarete cer autorităţilor, în mod repetat, adoptarea cât mai rapidă a legii referitoare la Directiva tutunului, explicând în toate comunicările oficiale că sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la noile cerinţe. Astfel, pentru conformarea producţiei la 20 mai 2016, era nevoie ca legea şi normele de aplicare să fi fost publicate până la începutul lui decembrie 2015. Ca urmare, companiile sunt deja în situaţie de avarie. Dacă fabricile nu vor mai putea produce, piaţa legală se va bloca tocmai la vară, în perioada de vârf, iar pierderile la buget vor fi, în medie, de circa 250 milioane de euro lunar, reprezentând taxe şi contribuţii. Comerţul ilegal cu ţigarete, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va creşte rapid, în condiţiile în care produsele legale nu vor mai fi disponibile, precizează JTI, într-un comunicat remis presei.

Pentru că Directiva însăşi prevede 20 mai 2016 ca dată limită de transpunere, dar şi de conformare a producţiei la noile cerinţe, România nu este într-o situaţie singulară. Mai multe state UE sunt în întârziere dar, de exemplu, în proiectele de transpunere, Polonia şi Danemarca prevăd perioade de tranziţie necesare producţiei de până la nouă luni, pentru a nu pune în pericol veniturile la buget.

Solicitarea unei perioade de şase luni pentru adaptarea producţiei nu înseamnă ‘amânarea Directivei’, aşa cum greşit au afirmat diverşi politicieni, arată JTI.

‘Dimpotrivă, am cerut urgentarea transpunerii şi o perioadă de graţie pentru producţie de şase luni de la intrarea în vigoare a legii şi a normelor de aplicare, sau permisiunea de a produce în paralel conform vechii şi noii Directive şi de a ne adapta din mers noilor cerinţe, astfel încât, la 20 mai 2017 (termenul pentru ‘piaţa curată’, prevăzut în Directivă), pe piaţă să nu mai existe decât produse de tip nou. Orice Directivă trebuie transpusă la nivel naţional prin lege’, subliniază comunicatul.

Transpunerea nu este sinonimă cu traducerea. Ca urmare, textul publicat în Jurnalul Oficial al UE în aprilie 2014 este doar baza comună şi poate suferi modificări, completări semnificative pe parcursul proceselor legislative din cele 28 de state membre.

‘Aşadar, cu toate că ştiam de doi ani ce prevede Directiva, nu am putut demara adaptarea producţiei în absenţa legii naţionale, care poate conţine şi alte prevederi decât cele din textul de bază’, arată JTI.

Directiva europeană stabileşte normele care reglementează fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun.

Între acestea se numără ţigările, tutunul destinat rulării în ţigarete, tutunul de pipă, ţigările de foi, trabucurile, produsele din tutun care nu se aprind, ţigarile electronice şi produsele pe bază de plante pentru fumat.

Documentul UE interzice ţigările şi tutunul destinat rulării în ţigarete care conţin arome caracteristice, obligă întreprinderile din industria tutunului să trimită statelor membre rapoarte detaliate cu privire la ingredientele folosite în produsele din tutun, în special în ţigări şi tutunul destinat rulării în ţigarete, stabileşte obligativitatea prezenţei avertismentelor de sănătate pe pachetele de tutun şi produse din tutun. Avertismentele de sănătate (imagine şi text) trebuie să acopere 65 % din faţa şi spatele pachetelor de ţigări şi de tutun destinat rulării în ţigarete, stabileşte dimensiuni minime pentru avertismente şi elimină pachetele mici pentru anumite produse din tutun.

De asemenea, interzice toate mesajele promoţionale şi înşelătoare cu privire la produsele din tutun, introduce un sistem european de urmărire pentru a combate vânzarea ilegală a produselor din tutun, le permite statelor membre să interzică vânzarea pe internet a tutunului şi produselor din tutun, stabileşte cerinţe de calitate şi de siguranţă pentru ţigările electronice de consum şi obligă producătorii să notifice produsele noi din tutun înainte de a le introduce pe piaţa UE.