BBC Mundo: Ar putea fi benefică pentru Grecia renunţarea la euro?

Negocierile dintre Atena şi creditorii săi sunt în derulare.

Unii analişti văd în aceste eveniment începutul sfârşitului apartenenţei Greciei la zona euro. Pentru partizanii proiectului integrării europene, aceasta este o veste sumbră pentru greci. Alţii cred însă că ea poate reprezenta o soluţie la criza economică şi socială în care se află ţara.

Fără acord

În pofida faptului că autorităţile elene au trimis marţi creditorilor o propunere de ultimă oră pentru refinanţarea unei părţi a datoriei sale de 360 miliarde euro către FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană -Troika- nu s-a putut ajunge încă la un acord.

Guvernul premierului Alexis Tsipras a convocat un referendum pe 5 iulie pentru a-i întreba pe cetăţenii greci dacă acceptă condiţiile de austeritate fiscală pe care Troika le solicită pentru extinderea acordului financiar.

Autorităţile europene au anunţat că miercuri se vor reuni pentru a analiza noile propuneri ale grecilor.

Dar, sunt unii care se tem că deja va fi prea târziu pentru a se evita declararea oficială, în următoarele zile, a intrării în incapacitate de plată, un proces care ar putea duce la ieşirea Greciei din zona euro.

Întrebarea pe care mulţi şi-o pun acum este dacă această eventuală ieşire este defavorabilă în orice circumstanţe pentru Grecia.

Devalorizare

Unul dintre beneficiile cele mai importante pe care le-ar putea avea Grecia dacă iese din zona euro se rezumă la un cuvânt: devalorizare.

Grecia nu îşi controlează în acest moment politica monetară sau cursul de schimb, supravegheată acum de BCE. Dacă se retrage din zona euro şi va redobândi controlul asupra acestei politici, şi-ar putea devaloriza noua monedă naţională, ieftinind exporturile şi făcând mai scumpe importurile. Aceasta ar putea da un impuls producţiei naţionale de bunuri şi servicii.

Cea mai mare industrie a Greciei este turismul, care reprezintă circa 18% din PIB. În cazul în are Grecia va trece la o monedă care va avea o valoare mai mică decât a euro, vacanţele în insulele greceşti îi vor costa mai puţin pe miile de turişti europeni care îi frecventează plajele.

Ca o consecinţă, va creşte numărul de locuri de muncă pentru greci în acest sector, într-un moment în care aproximativ un sfert din forţa de muncă a ţării este în şomaj.

Datoria în euro

Dar, devalorizarea ar putea avea şi aspecte negative.

‘Cetăţenii şi companiile greceşti care vor rămâne cu datoriile în euro vor resimţi o creştere a obligaţiilor de plată în moneda locală’, a declarat pentru BBC Mundo academicianul Mohamed Chaudhury, expert în finanţe la Universitatea McGill din Canada.

La rândul său, Barry Eichengreen, profesor la Universitatea Berkeley din SUA, are rezerve în legătură cu oportunitatea renunţării la euro ca mecanism pentru a putea devaloriza.

‘Renunţarea la euro ar avea costuri imediate, reflectate în haos financiar şi instabilitate. Beneficiile sub forma unor exporturi mai mari vor fi îndepărtate’, a dat asigurări acesta. În opinia sa, costurile devalorizării ar depăşi cu mult beneficiile.

Prin ieşirea din zona euro, grecii vor redobândi capacitatea de a stabili dobânda de referinţă şi de a tipări monedă naţională, fără a mai cere permisiunea autorităţilor europene sau fără a se supune condiţiilor pe care acestea le cer pentru ca BCE să ofere lichidităţi.

Dar, după cum semnalează Chaudhoury, un alt risc ce ar putea apărea în cazul devalorizării şi tipăririi de monedă naţională este acela că va duce la o creştere semnificativă a inflaţiei.

‘Nu există prânz gratis’, a declarat Chaudhury pentru BBC Mundo, avertizând că ‘deşi pe termen scurt ar putea avea anumite beneficii pentru Grecia, pe termen lung nu este sigur că această situaţie ar fi profitabilă pentru ţară’.

Mai mulţi bani pentru cheltuieli sociale?

Un alt aspect foarte controversat al actualei conjuncturi greceşti este cel legat de ce ce va întâmpla cu ţara dacă se declară în final în încetare de plăţi pentru cele 360 miliarde euro pe care le datorează Troicii.

Unii specialişti avertizează că o neplată a datoriilor va face ca Grecia să fie exclusă în viitor de pe pieţele financiare internaţionale, ceea ce o va împiedica să ceară împrumuturi, sau i-ar putea obliga pe greci să plătească dobânzi mai mari pentru a obţine un credit, odată ce ţară va fi calificată drept ‘rău platnic’.

În schimb, alţii sugerează că declararea încetării de plăţi ar elibera resurse pentru Guvern, care acum sunt destinate serviciului datoriei, şi care, în schimb, ar putea fi folosite la cheltuieli sociale mai mari sau la îmbunătăţirea competitivităţii ţării.

Sunt analişti care dau ca exemplu experienţa Argentinei, care, la începutul lui 2002, a declarat cea mai mare încetare de plăţi din istorie.

‘După default, Argentina a început să crească cu o rată de 8% anual, a doua cea mai mare după cea a Chinei’, a declarat luni pentru BBC Mundo laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz.

‘Experienţa argentiniană demonstrează că există viaţă după restructurarea datoriei’, a adăugat economistul.

Dar, Barry Eichengreen este mai pesimist în această privinţă.

‘Grecia va trebui să-şi restructureze datoria, indiferent dacă rămâne sau iese din zona euro. Dacă va coopera cu creditorii, s-ar putea reîntoarce pe piaţa de capital după un timp. Dacă, în schimb, se declară unilateral în default, ţara va intra în ghetele Argentinei şi nu va putea cere împrumut timp de un deceniu sau mai mult!’, a explicat Eichengreen.

Mulţi se tem şi de efectul politic al crizei economice.

Grecia este prima ţară dezvoltată care nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de FMI şi ar fi primul stat care ar ieşi din zona euro. De asemenea, se pare că va deveni protagonista uneia dintre cele mai mari încetări de plăţi din istorie.

De aceea, chiar şi cei care consideră că ar ieşi lucruri bune din această situaţie, ştiu că Grecia ar risca enorm în ceea ce priveşte bunăstarea economică şi stabilitatea politică din cauza actualei crize a datoriilor, indiferent de drumul pe care îl va alege în final.