Astăzi, însă, există mai multe motive pentru a zăbovi prin Bucureşti. Pe parcursul anului trecut, autorităţile au finalizat renovarea centrului istoric al Bucureştiului, sau „Centrul Vechi”, adăugând un element care lipsea anterior acestui spaţiu urban: un cartier fermecător, pietonal, cu suficiente atracţii care să vă menţină ocupaţi ziua şi suficiente baruri şi cluburi pentru vă garanta că nu veţi dormi.
Renovarea Centrului Vechi nu a fost o sarcină uşoară, dacă luăm în calcul cei aproape 10 ani de lucrări agonizante, întrerupte şi reluate, în care macarale şi buldozere au fost uneori inactive ani de zile. Municipalitatea şi firmele de construcţii s-au certat pe bani şi pe acuzaţii de corupţie, dar şi pe strămutarea rezidenţilor mai săraci din zonă, printre care multe familii de romi. Între 2007 şi 2011, Centrul Vechi a fost efectiv o zonă de evitat, cu iluminat stradal minim şi găuri căscate în trotuar, acoperite de pasarele de placaj şubrede.
Dacă vă plimbaţi însă acum pe străzile înguste ale cartierului într-o seară caldă de vară, veţi vedea că acele vremuri par departe. Deşi multe clădiri sunt încă într-o stare incertă, aşteptând cumpărători cu buzunare adânci şi vise mari, străzile sunt frumos pietruite şi presărate de magazine de artă şi antichităţi, librării, teatre, şi numeroase cafenele, baruri şi cluburi. Într-adevăr, oraşul vechi pare să fie un succes dincolo de orice aşteptări, remarcă BBC.
În ceea ce priveşte istoria Centrului Vechi, timpurile moderne au fost mai puţin generoase cu zona, care în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea se transformase într-un labirint al meşteşugarilor. Deşi Centrul Vechi a supravieţuit planului grandios al lui Ceauşescu, din anii ’80, de a demola o mare parte din vechiul Bucureşti şi de a construi o nouă capitală socialistă, zona s-a transformat într-un fel de mahala. La acel moment, cea mai mare parte a investiţiei s-a dus către jumătatea de nord a oraşului. Ceauşescu nu a acordat importanţă centrului istoric, aşa că multe dintre clădirile mai vechi, aflate în stare de degradare au fost utilizate pentru a adăposti minoritatea romă săracă. Totul s-a schimbat, însă, odată ce valoarea istorică şi geografică a zonei a fost în cele din urmă pe deplin recunoscută cu doar 10 ani în urmă.
Printre atracţiile zonei, BBC nu uită să menţioneze Biserica Stavropoleos şi Muzeul Naţional de Istorie, dar şi statuia împăratului Traian cu lupoaica din faţa muzeului, „probabil cea mai bătătoare la ochi statuie modernă a vreunui împărat roman realizată vreodată”. În scurta sa istorie de puţin peste un an, statuia, care îl înfăţişează pe Traian gol-puşcă, ţinând în braţe o lupoaică „curios de rigidă”, a devenit atracţia cea mai fotografiată cu aplicaţia Instagram din tot Bucureştiul, scrie BBC.