„Este o valoare mai mare decât am estimat. Datele ne arată că BCE devine agresivă în privinţa majorării balanţei”, a apreciat analistul Agustin Martin, de la Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA în Londra.
Recent, preşedintele BCE, Mario Draghi, şi-a exprimat speranţa că acest program de achiziţii de active, în valoare de 2.600 miliarde de euro (3.300 miliarde de dolari), care se va întinde pe o perioadă de cel puţin doi ani, va stimula piaţa pentru acest gen de credite şi, de asemenea, va sprijini creditarea firmelor mici şi mijlocii, care formează coloana vertebrală a economiei zonei euro.
BCE a demarat achiziţiile în 20 octombrie, revenind pe piaţă pentru a treia oară în ultimii şase ani, ca parte a încercării de a tempera deflaţia şi a redresa economia zonei euro.
Investitorii urmăresc cu atenţie achiziţiile BCE de obligaţiuni ipotecare care au demarat săptămâna trecută dar apreciază că măsurile de stimulare ar putea să nu fie suficiente pentru a redresa economia zonei euro.
Achiziţiile de obligaţiuni ipotecare sunt un mijloc adecvat de aplicare a măsurilor de relaxare cantitativă în Europa şi de a majora bilanţul BCE. Din punct de vedere politic, aceste achiziţii sunt mai uşor de realizat decât cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a apreciat analistul Richard Schmidt, de la MEAG Munich Ergo Asset Management GmbH.
Decizia BCE are ca obiectiv stimularea creşterii economiei zonei euro, dar guvernatorul Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Jens Weidmann, şi-a exprimat deja obiecţiile faţă de planul de a cumpăra ABS-uri, apreciind că va expune la riscuri bilanţul băncii centrale.
De asemenea, pentru ca planul vizând achiziţionarea de ABS-uri să se aplice la toate ţările din zona euro, inclusiv la state precum Grecia şi Cipru, este nevoie ca BCE să-şi relaxeze standardele privind ratingul minim solicitat pentru garanţiile care trebuie oferite de cei care doresc să beneficieze de operaţiunile de finanţare. Însă, Germania, cea mai mare economie din zona euro, se opune acestei relaxări.