BCE, acord prudent pentru proiectul privind rezervele de aur deţinute de Banca Centrală a Italiei

Proiectul, depus în februarie de economistul şef al Ligii, Claudio Borghi, a fost puternic criticat de opoziţie, care susţine că scopul prevederii legislative este să permită coaliţiei aflată la guvernare în Italia să vândă aurul pentru a rezolva dificultăţile financiare cu care se confruntă ţara.

Borghi a dezminţit acest scenariu, spunând că vrea să clarifice cine este proprietarul legal al aurului, să pună la punct o o chestiune de principiu şi să aducă situaţia Italiei în linie cu cea a altor state membre UE.

Într-o opinie oficială publicată pe site-ul BCE, instituţia apreciază că tratatele UE nu folosesc conceptul de proprietate privind rezervele de aur ci doar vorbesc despre „gestionarea şi deţinerea exclusivă”. În această opinie, semnată de preşedintele BCE, Mario Draghi, se cere Guvernului să se consulte cu Banca Centrală a Italiei dacă intenţionează să adopte legislaţia, pentru ca independenţa băncii centrale „să fie pe deplin respectată”.

BCE cere autorităţilor de la Roma să elimine paragraful în care se face referite la faptul că rezervele de aur deţinute de Banca Centrală a Italiei sunt „cu titlu exclusiv de depozit”.

Această formulare „ar putea fi interpretată ca o limitare (sau chiar o excludere” a capacităţii Băncii Italiei de a lua decizii independente legate de deţineri şi gestionarea rezervelor oficiale care sunt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale conform tratatelor UE, apreciază Banca Centrală Europeană.

De asemenea instituţia remarcă că tratatele cer ca rezervele de aur să nu fie transferate din bilanţul Băncii Italiei către cel al statului.

Borghi a declarat pentru Reuters că opinia BCE reprezintă „o victorie” şi va analiza modificările propuse de BCE referitoare la formularea „cu titlu exclusiv de depozit”, ceea ce nu va modifica semnificativ proiectul.

Relaţiile dintre Banca Centrală a Italiei şi coaliţia aflată la guvernare în ultimele 12 luni sunt tensionate. Coaliţia acuză Banca Centrală a Italiei că nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile din domeniul supervizării, ceea ce a dus în ultimii ani la un şir de falimente în domeniul bancar, mii de italieni pierzându-şi economiile.

Luna aceasta, partidele aflate la putere au depus un nou proiect prin care Guvernul şi Parlamentul au dreptul să-i numească pe cei cinci membri ai Board-ului Băncii Italiei, încheind actualul sistem în care numirile sunt făcute intern.

Recent, Banca Centrală Europeană a trimis o scrisoare şi oficialilor din România, în care atrage atenţia că autorităţile naţionale sunt obligate să consulte BCE cu privire la propunerile legislative care au legătură cu sfera sa de competenţă, inclusiv reglementări referitoare la băncile centrale naţionale.

Scrisoarea semnată de Yves Mersch, membru al comitetului executiv al BCE, şi publicată pe pagina de Internet a instituţiei, face referire la faptul că, în data de 24 aprilie 2019, Parlamentul României, printr-o procedură de urgenţă, a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea articolului 30 din Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României (BNR). Nou act normativ aduce modificări anumitor dispoziţii referitoare la rezervele de aur administrate de BNR.

Potrivit BCE, în conformitate cu articolul 127 alineatul (4) şi cu articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi cu articolul 2 alineatul (1) din Decizia 98/415/CE a Consiliului, autorităţile naţionale trebuie să consulte BCE cu privire la proiectele de reglementare care intră în sfera sa de competenţă, inclusiv reglementări privind băncile centrale naţionale.

„BCE ar aprecia dacă autorităţile române ar acorda atenţia cuvenită observaţiilor de mai sus şi îşi vor îndeplini obligaţia de a consulta BCE în viitor, în special în cazul altor activităţi legislative referitoare la Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României(BNR)”, se arată în documentul BCE.

La data de 24 aprilie, deputaţii au adoptat proiectul de lege iniţiat de parlamentarii social-democraţi Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează limitarea la 5% a rezervelor de aur ale ţării din străinătate.

Potrivit proiectului, „Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv”, din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.

Iniţiativa stipulează că, „din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”.

„Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”, mai prevede acest proiect.