BCE avertizează asupra riscurilor cauzate de sectorul bancar „din umbră” şi de datoriile pieţelor emergente

Deoarece băncile „au cules roadele” afacerilor mai riscante din timpul crizei financiare, până la sfârşitul anului trecut investitorii specializaţi au introdus în sectorul bancar european din umbră active de peste 42.000 de miliarde de euro (49.000 de miliarde de dolari), sau aproximativ 40% din sistemul financiar al Uniunii Europene, conform datelor publicate luni de Comitetul european pentru riscuri sistemice (ESRB).

„Unul din principalele riscuri pe care trebuie să-l analizăm astăzi este în afara sistemului bancar, aşa numitul sistem bancar din umbră, care este mai puţin reglementat. El este reprezentat de marile fonduri de investiţii, care sunt parţial americane. Trebuie să întărim supervizarea în acest domeniu”, a declarat Francois Villeroy de Galhau, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei.

Acesta a atras atenţia şi asupra riscurilor provocate de datoriile pieţelor emergente, citând recentele crize din Turcia şi din Argentina.

În 2001, datoriile corporaţiilor şi gospodăriilor reprezentau 190% din PIB-ul global, procentul urcând la 210% din PIB-ul global în 2007 (înaintea începerii crizei financiare) şi ajungând în prezent la 240% din PIB-ul global, a explicat oficialul BCE. „Economiile avansate şi-au redus puţin datoriile, dar acestea au crescut substanţial în ţările emergente”, a declarat Francois Villeroy de Galhau, văzut de economişti ca un potenţial candidat pentru a-i succeda anul viitor lui Mario Draghi în fruntea BCE.

Sectorul bancar din umbră este alcătuit din firme financiare care nu fac parte din categoria băncilor, companiilor de asigurări, fondurilor de pensii şi caselor de clearing reglementate.

Comitetul european pentru riscuri sistemice a precizat că printre vulnerabilităţile cu care se confruntă sistemul financiar paralel se află riscul legat de lichiditate, cel de contagiune către diverse alte sectoare, inclusiv către băncile din umbră, şi nivelul ridicat de îndatorare, prin utilizarea derivatelor pentru finanţarea tranzacţiilor.

În ultimii ani, băncile din umbră au înregistrat o creştere rapidă, ceea ce a spoit temerile privind stabilitatea financiară din sectorul bancar.

Reglementările introduse după criza financiară din 2008 destinate să asigure stabilitatea sectorului bancar trebuie extinse şi la fondurile care oferă credite, aşa-numitele bănci din umbră, şi firme de tip fintech, a avertizat recent Banca Reglementelor Internaţionale (BRI).

Introducerea politicilor „macroprudenţiale” care obligă băncile să pună deoparte rezerve de fonduri contraciclice, în cazul în care piaţa creditului trece prin situaţii dificile, este o inovaţie majoră după criza financiară.

În raportul său anual, BRI estimează că instrumentele macroprudenţiale actuale ar putea să nu fie suficient de eficiente pentru a face faţă riscurilor venite din partea altor actori ai sistemului financiar, precum firmele care se ocupă cu gestionare de fonduri. Aceste fonduri sunt cunoscute sub denumirea de bănci din umbră pentru că practică şi oferirea de credite, o activitate care prosperă după criza financiară în condiţiile în care băncile, reglementare mai sever, şi-au redus creditarea pentru a face faţă presiunile asupra capitalului lor.

Anumite organisme naţionale de reglementare au început deja să ia măsuri în acest sens. De exemplu, organismul care reglementează piaţa bursieră americană, U.S. Securities and Exchange Commission (SEC), cere anumitor fonduri mutuale să aibă suficientă lichiditate pentru a face faţă unei cereri bruşte a solicitărilor de rambursare.

Cu toate acestea, BRI susţine că este nevoie de o cooperare mai strânsă între regulatori şi băncile centrale pentru a face faţă riscurilor venite din partea sistemului financiar în sens larg. „Creşterea importanţei gestionarilor de fonduri şi altor investitori instituţionali atât în intermedierea financiară internă cât şi în cea transfrontalieră impune autorităţilor să monitorizeze potenţialele riscuri sistemice ale acestor activităţi, atât la nivel naţional cât şi global, şi s analizeze cum pot folosi abordările macroprudenţiale pentru a face faţă acestor riscuri”, a apreciat BRI.

Fondată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este considerată ‘banca centrală a băncilor centrale’. În prezent, BRI numără 60 de membri, bănci centrale (inclusiv BCE) şi autorităţi monetare din toate zonele geografice. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.