BCE avertizează că riscurile la adresa stabilităţii financiare în zona euro s-au înmulţit
Creşterea explozivă a preţurilor la energie a crescut probabilitatea unei recesiuni până la 80% iar o majorare a dobânzilor destinată ţinerii sub control a preţurilor alimentează deja volatilitatea de pe piaţă şi creşterea costurilor cu serviciul datoriei.
„Riscurile la adresa stabilităţii financiare în zona euro s-au înmulţit în contextul creşterii preţurilor la energie, inflaţiei ridicate şi creşterii economice reduse. Toate aceste vulnerabilităţi ar putea să se deruleze simultan, posibil consolidându-se una pe alta”, a apreciat BCE în raportul său semestrial privind stabilitatea financiară.
În general, sectorul bancar din zona euro este rezistent deoarece şi-a format o rezervă de capital în ultimii ani şi în prezent se bucură de îmbunătăţirea profitabilităţii ca urmare a majorării dobânzilor. Însă există potenţialul unor probleme pe termen lung, pe măsură ce dificultăţile economice vor afecta veniturile, ceea ce ar putea limita capacitatea debitorilor de a-şi rambursa datoriile. În plus, băncile se confruntă cu costuri mai mari şi o creştere mai lentă a creditării pe măsură ce perspectivele economice se deteriorează.
„Chiar dacă sectorul bancar a înregistrat recent o revenire a profitabilităţii, pe măsură ce dobânzile au crescut, există semnale incipiente ale deteriorării calităţii activelor, ceea ce ar putea necesita provizioane mai mari”, a adăugat BCE.
Un alt motiv de îngrijorare pentru BCE este capacitatea destul de limitată a guvernelor de a continua să cheltuie, în condiţiile în care multe guverne oferă un sprijin extins gospodăriilor pentru ca acestea să acopere creşterea costurilor cu energie, ceea ce creează îngrijorări cu privire la sustenabilitatea datoriilor.
„Un nivel ridicat al datoriei guvernamentale după pandemie, asociat cu înăsprirea condiţiilor de finanţare, limitează amploarea măsurilor de expansiune fiscală care nu ridică riscuri la adresa sustenabilităţi datoriei”, a adăugat BCE.
Toţi aceşti factori cresc riscul unei ajustări dezordonate pe pieţele financiare cu posibile efecte secundare pentru restul economiei.