BCE: Băncile din Grecia au nevoie de injecţii de capital înaintea testelor de stres

O astfel de decizie ar fi de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar elen, a apreciat Christian Noyer, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei. Acesta s-a pronunţat împotriva ideii de a solicita principalilor clienţi ai băncilor elene să contribuie la recapitalizare – aşa cum a fost cazul în Cipru, în 2013, deoarece majoritatea acestor clienţi sunt întreprinderi mici şi mijlocii, scrie Agerpres.

‘Poziţia mea este sprijinită de majoritatea membrilor Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, clarificarea acestui subiect va favoriza revenirea încrederii şi a unei părţi importante din depozitele în valoare de 90 miliarde de euro care au ieşit din Grecia din 2010’, a afirmat oficialul BCE.

În martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita retragerea banilor deponenţilor, după ce aceştia au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. După negocieri îndelungate, reprezentanţii FMI, CE şi BCE au acceptat, la finele lunii martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. Ciprul a devenit, astfel, a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.

BCE a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene pentru a şti cu exactitate care este necesarul lor de capital şi pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Conform deciziei adoptate la summitul liderilor zonei euro de săptămâna trecută, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10-25 miliarde de euro pentru recapitalizare.

Reprezentanţii băncilor elene susţin că, în cazul în care noile teste de stres încep luna viitoare, va dura două luni până se vor anunţa rezultatele, iar procesul de recapitalizare ar putea fi finalizat până la sfârşitul acestui an.

Începând din luna noiembrie a anului trecut, Mecanismul European de Supervizare bancară este responsabil în mod direct de supravegherea unui număr de aproximativ 123 de grupuri bancare europene. Această nouă autoritate, care operează sub egida BCE, a derulat anul trecut o vastă analiză a activelor bancare din zona euro, precum şi teste de rezistenţă care au scos în evidenţă nevoile de capital ale mai multor instituţii financiare din regiune. Un test de rezistenţă este o simulare a mai multor scenarii diferite de criză financiară prin care poate fi testată soliditatea instituţiilor bancare.

Anul trecut, trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România – National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Piraeus Bank – nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea un capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5%, potrivit unui scenariu advers. Testele BCE au indicat faptul că Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.

În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi cele referitoare la scenariul advers, cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.

Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – este instituţia care s-a ocupat de recapitalizarea acestor instituţii.

Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru sprijinirea sectorului bancar elen.

Cele patru mari bănci greceşti (National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank) sunt prezente şi pe piaţa din România.