‘În pofida semnelor de îmbunătăţire a condiţiilor financiare, riscul ca ritmul de creştere să rămână în continuare scăzut reprezintă o provocare pentru stabilitatea financiară a zonei euro’, avertizează instituţia cu sediul la Frankfurt.
De asemenea, BCE a subliniat că expansiunea sectorului bancar din umbră şi profiturile reduse înregistrate de bănci şi asiguratori, pe fondul ratelor scăzute ale dobânzilor, sunt alte riscuri pentru cele 19 state din uniunea monetară.
‘Presiunea sistemică în zona euro a rămas scăzută în ultimele şase luni, ceea ce demonstrează că măsurile adoptate de BCE încep să-şi facă efectul’, a afirmat vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio, la prezentarea raportului.
De asemenea, BCE şi-a exprimat temerile privind lipsa unui acord cu Grecia, care ar putea duce la majorarea costurilor de împrumut ale altor state din zona euro, în special pentru cele de la periferie (Italia, Spania). Băncile elene au devenit vulnerabile din cauza incertitudinilor privind viitorul ţării în zona euro şi s-au confruntat cu retrageri substanţiale din depozite, cu lipsa accesului pe pieţele financiare şi cu deteriorarea calităţii activelor lor, avertizează BCE.
În martie, Banca Centrală Europeană a demarat mult aşteptatul program de relaxare cantitativă, în valoare de 1.100 de miliarde de euro, menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.
Conform datelor Eurostat, Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru din 2015 cu 0,4% în zona euro, după ce în ultimele trei luni din 2014 s-a înregistrat un avans de 0,3%.
Pe lângă măsurile de relaxare cantitativă introduse de Banca Centrală Europeană, creşterea zonei euro a fost stimulată de preţul scăzut al ţiţeiului şi deprecierea euro.
Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei şi al deprecierii euro. De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a lansa măsuri de relaxare cantitativă a îmbunătăţit încrederea companiilor.