Conform acestor documente, Stephane Rottier, fost consilier al economistului şef al BCE, Peter Praet, nu va mai ocupa funcţia de preşedintele al biroului BCE de la Bruxelles, responsabil pentru menţinerea relaţiilor cu alte instituţii europene. Rottier a deţinut temporar această poziţie deoarece numirea sa a fost anulată în luna octombrie în urma unor plângeri din partea angajaţilor, nemulţumiţi că Rottier a fost numit în mod direct fără ca alţi candidaţi să aibă şansa de a concura pentru acest post.
‘În data de 21 martie, boardul executiv a decis să îl numească pe Boris Kisselevsky în funcţia de preşedintele al biroului de la Bruxelles. Această numire este rezultatul unei noi campanii de recrutare, după anularea unei decizii anterioare a boardului executiv de a numi în mod direct un candidat’, se arată într-un document intern al BCE.
De asemenea, boardul executiv al BCE, care este prezidat chiar de preşedintele Mario Draghi, a anunţat alte patru numiri la departamentul său de resurse umane după ce a descoperit că legalitatea acestor numiri a fost compromisă. ‘BCE a revizuit procedura de selecţie şi a descoperit încălcarea mai multor greşeli care afectează legalitatea celor patru numiri’, se arată în documentul intern.
Organizaţia non-guvernamentală Transparency International a apreciat marţi că BCE trebuie să devină mai transparentă, inclusiv prin modificarea prevederilor învechite referitoare la cei care denunţă conflicte de interese, corupţie şi alte nereguli.
Un sondaj derulat în anul 2015 printre angajaţii BCE arată că 65% din respondenţi au declarat că o modalitate pentru a avansa în funcţie este ‘să cunoşti oamenii potriviţi’.