Începând din luna iulie a anului trecut, BCE a înăsprit drastic politica monetară, majorând dobânzile de referinţă de cinci ori, cu un total de trei puncte procentuale, o creştere fără precedent în istoria instituţiei. Obiectivul „gardienilor euro” este, în principal, acela de a frâna cererea consumatorilor, pentru a opri creşterile de preţuri.
Ratele mai ridicate ale dobânzilor continuă să îşi facă resimţite efectele în economice, afectând preţul serviciilor şi al altor mărfuri de bază, care exclud combustibilii şi alimentele, a explicat Lane.
Acesta a adăugat: „Există dovezi semnificative că politica monetară începe să-şi facă efectul. Pentru energie, alimente şi mărfuri, indicatorii arată o reducere a presiunilor inflaţioniste”.
Pentru ca BCE să încheie procesul de majorare a dobânzilor, Lane a menţionat trei criterii: revizuirea în scădere a proiecţiilor privind inflaţia în perioada 2023-2025, progrese în scăderea inflaţiei de bază şi, în cele din urmă, trebuie să ajungă la concluzia că politica monetară funcţionează.
Întrebat cât de mult dobânzile ar trebui să rămână la un nivel care restricţionează creşterea economiei, Lane a răspuns: „Ar putea fi o perioadă destul de îndelungată, câteva trimestre”.
Pieţele se aşteaptă ca rata dobânzii la facilitatea de depozit, de 2,5%, să crească la aproape 4% până la finalul anului, pe fondul temerilor privind inflaţia.
Deşi preţurile mai scăzute la combustibili au determinat recenta scădere a inflaţiei, Lane susţine că o analiză mai aprofundată a datelor indică un declin mai extins.
„Preţurile pe segmentul de retail încă sunt la un nivel solid, dar preţurile bunurilor intermediare sunt un element predictiv al presiunii preţurilor. Faptul că acestea se schimbă, inclusiv prin atenuarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a factorilor globali, sugerează că vor fi scăderi ale preţurilor energiei, alimentelor şi mărfurilor”, a afirmat economistul şef al Băncii Centrale Europene.
În 16 martie BCE ar urma să publice noile privind privind rata inflaţiei în zona euro.
După ce a atins un vârf de 10,4% în luna octombrie, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, pentru ca în ianuarie să ajungă la 8,5%, graţie moderării tarifelor la energie şi deblocării lanţurilor de aprovizionare.