BCE: Instituţiile financiare din zona euro sunt bine pregătite în cazul modificării ratelor dobânzilor

Rezultatele vin pe fondul pregătirilor BCE de reducere a măsurilor de stimulare, după ani în care ratele dobânzilor au fost ultra-scăzute şi s-au făcut achiziţii masive de obligaţiuni.

În ultima vreme, programul de relaxare cantitativă al BCE întâmpină atât dificultăţi tehnice, dat fiind faptul că volumul obligaţiunilor achiziţionate este unul limitat, cât şi solicitări vizând modificarea politicii monetare, venite în special din Germania. Într-o manieră voalată, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a apreciat recent că zona euro este foarte aproape de normalizarea politicii monetare, având în vedere redresarea economiei sale.

Majorarea ratelor dobânzilor va duce în următorii trei ani la venituri mai mari din dobânzi pentru majoritatea celor 111 bănci care participă la testele de stres, dar şi la o valoare economică mai scăzută a acţiunilor lor, se arată în raportul BCE.

Rezultatele testelor de stres, care vor începe în februarie, vor fi incluse într-o analiză mai extinsă a Băncii Centrale Europene, care va determina cât capital trebuie să deţină fiecare instituţie financiară.

‘În timp ce cererea de capital pentru bănci, în mod individual, ar putea fi adaptată la riscurile identificate, cererea totală de capital nu se va schimba ca rezultat al analizelor privind efectele majorării dobânzilor’, apreciază BCE.

Luna trecută, Consiliul guvernatorilor BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%.

Conform unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Banca Centrală Europeană intenţionează să solicite creditorilor din zona euro să pună deoparte mai mulţi bani pentru a acoperi împrumuturile neperformante.

Creditele neperformante afectează bilanţurile băncilor şi limitează creditarea, o problemă pentru BCE, deoarece creditarea anemică contracarează stimulentele pe care instituţia cu sediul la Frankfurt vrea să le ofere prin dobânzile reduse. Problema băncilor este că nu există o piaţă reală pentru creditele neperformante, astfel că vânzarea acestor credite le-ar provoca pierderi semnificative şi le-ar obliga să strângă capital, o opţiune costisitoare având în vedere preţul scăzut al acţiunilor băncilor.

Potrivit documentului consultat de Reuters, începând de la 1 ianuarie 2018, BCE va oferi băncilor un răgaz de doi ani pentru a pune deoparte fondurile necesare cu care să acopere 100% din valoarea creditelor lor neperformante negarantate şi şapte ani pentru a acoperi toate obligaţiunile lor neperformante garantate. Noile măsuri nu vor afecta creditele neperformante în valoare de aproximativ 1.000 de miliarde de euro care se află deja în bilanţurile băncilor, ci sunt destinate evitării acumulării unor noi credite neperformante.

‘Aplicarea acestor limite ar trebui implementată în mod gradual de bănci din momentul clasificării creditelor neperformante până în momentul în care este preconizată atingerea nivelului de provizionare de 100%’, se arată în documentul consultat de Reuters.

De asemenea, deşi în documentul BCE se precizează că aceste recomandări nu sunt obligatorii, băncile ar urma să dea explicaţii pentru orice abateri. ‘Băncile ar trebui să raporteze, cel puţin odată pe an, respectarea limitelor prudenţiale de provizionare şi să explice supervizorilor eventualele abateri’, menţionează sursa citată.

În primul trimestru al acestui an, băncile din zona euro aveau suficiente provizioane pentru a acoperi 45% din expunerea lor pe credite neperformante.

Băncile din Italia, Grecia şi Cipru au cele mai ridicate volume de credite neperformante. Datele oficiale arată că, la finele primului trimestru, băncile din Italia aveau credite neperformante în valoare de 263 miliarde de euro, cu un grad de acoperire de 48,5%, în timp ce în Grecia existau credite în valoare de 101,8 miliarde euro, jumătate din totalul împrumuturilor fiind considerate neperformante, la jumătatea acestui an.