Proliferarea rapidă a criptomonedelor, cum ar fi Bitcoin, a dus la dezbateri aprinse pe plan global dacă băncile centrale ar trebui să-şi lanseze propriile monede digitale.
Banca Centrală a Suediei (Riksbank) analizează posibilitatea emiterii unei monede digitale denumită „e-krona” în decursul următorilor doi ani, în condiţiile în care tranzacţiile cu numerar sunt în scădere, a declarat anul trecut viceguvernatorul Riksbank, Cecilia Skingsley.
De asemenea, Cecilia Skingsley a subliniat că în cazul în care Riksbank va decide să emită monedă digitală aceasta nu va înlocui numerarul, ci va servi ca instrument complementar.
„Riksbank va continua să emită bancnote şi monede atât timp cât există cerere pentru ele în societate”, a precizat viceguvernatorul.
Dar şeful BCE, Mario Draghi, susţine că nu este momentul pentru astfel de schimbări în zona euro.
„Banca Centrală Europeană şi Eurosistem nu au în prezent planuri privind emiterea unei monede digitale”, a afirmat Draghi, într-o scrisoare transmisă unui membru al Parlamentului European.
Şeful BCE a adăugat că tehnologiile „necesită dezvoltări substanţiale şi nu există o necesitate concretă pentru emiterea unei monede digitale”.
BCE este responsabilă de emiterea de monede şi bancnote pentru cele 19 state membre ale zonei euro. Producerea de monede şi bancnote revine băncilor centrale naţionale.
Guvernele şi băncile centrale trebuie să colaboreze în privinţa dezvoltării reglementărilor pentru cripto-active, pentru a preveni posibilitatea ca acestea să devină un nou vehicul pentru spălarea de bani şi finanţarea terorismului, a afirmat recent directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde.
Într-o postare pe blog, Lagarde a declarat că tehnologia din spatele criptomonedelor, inclusiv blockchain, oferă îmbunătăţiri semnificative care ar putea ajuta la incluziunea financiară. Noile metode ieftine de plată ar putea ajuta milioane de persoane din ţările în curs de dezvoltare care nu au conturi bancare.
„Înainte de a ajunge acolo, totuşi, trebuie să facem un pas în spate şi să înţelegem pericolul care vine alături de promisiuni. Aceste oferte digitale sunt în mod tipic construite într-un mod descentralizat şi nu sunt supervizate de o bancă centrală. Tranzacţiile cu criptomonede sunt anonime, aşa cum sunt tranzacţiile cu numerar, ceea ce ar putea avea ca rezultat un nou vehicul pentru spălarea de bani şi finanţarea terorismului”, a afirmat Christine Lagarde.
Oficialul a adăugat că unele eforturi sunt încurajatoare, inclusiv cele conduse de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB), pentru a studia noile evoluţii şi a oferi sfaturi împotriva spălării banilor prin intermediul dispozitivelor electronice.
FMI vrea să încurajeze ţările să dezvolte politici care să asigure integritatea financiară şi să protejeze consumatorii care investesc în cripto-active, în acelaşi mod folosit pentru sectorul financiar tradiţional, a explicat Lagarde.
Oficialul a adăugat că autorităţile de reglementare pot folosi criptografia şi inteligenţa artificială pentru a îmbunătăţi securitatea digitală şi a identifica rapid tranzacţiile suspecte.
Criptomoneda este o monedă digitală, virtuală şi poate fi utilizată ca mijloc de plată. Folosirea prefixului ‘cripto’ arată că acest mijloc de plată utilizează criptografia, ceea ce face aproape imposibilă falsificarea acesteia. Prin folosirea tehnologiilor descentralizate, se permite utilizatorilor efectuarea unor plăţi sigure şi anonimizate. Utilizatorul nu mai este obligat să se identifice ca în cazul utilizării serviciilor bancare. Moneda virtuală rulează pe un registru public numit blockchain.
Criptomonedele sunt create printr-un proces denumit minerit (mining), care implică utilizarea procesorului dintr-un dispozitiv, pentru a rezolva probleme complicate de matematică, rezultatul acestora generând monede. Utilizatorii pot cumpăra monedele de la brokeri, apoi le pot stoca sau cheltui, folosind portofelele criptografice. Cele mai cunoscute exemple de criptomonedă sunt: Bitcoin, Ethereum, Ripple sau Litecoin.