Staff-ul BCE studiază o rată a dobânzii ierarhizată, care ar da băncilor exceptări parţiale de la plata către BCE a taxei pentru lichidităţile în exces stocate la banca centrală. Un astfel de sistem, similar celui implementat în alte state, printre care Japonia şi Elveţia, ar face mai uşor pentru BCE să menţină ratele negative ale dobânzilor, limitând impactul asupra băncilor.
Coeure a argumentat că instituţiile financiare ar trebui mai degrabă să se concentreze pe costurile lor în loc să dea vina pe BCE pentru profiturile lor scăzute şi a avertizat că viitoarea rundă de împrumuturi pe termen lung către băncile din zona euro ar putea să nu mai fie la fel de generoasă cum a fost anterior.
„În acest moment, nu apreciez că politica monetară ar reprezenta un argument pentru crearea unei rate a dobânzii ierarhizate. Totuşi, trebuie să urmărim cu atenţie evoluţiile”, a afirmat oficialul BCE într-un interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).
Şi alţi membri ai Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene şi-au exprimat rezervele privind crearea unei rate a dobânzii ierarhizate, care ar permite creditorilor să nu plătească dobânda de minus 0,40% la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore.
La şedinţa de politica monetară din 10 aprilie, Banca Centrală Europeană a decis să nu modifice dobânzile şi să menţină politica monetară ultrarelaxată, promiţând că va păstra actualul nivel record scăzut al costurilor de împrumut cel puţin până la sfârşitul anului, în condiţiile în care economia zonei euro se confruntă cu o încetinire semnificativă, iar războiul comercial global s-a intensificat.
În interviul său, Coeure s-a distanţat de aceste aşteptări.
„Nu suntem legaţi de astfel de aşteptări ale pieţei, le luăm în considerare, dar nu ne lăsăm conduşi de ele. Ele reflectă o evaluare a riscurilor care este diferită de cea a Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene”, a explicat Coeure.
Condiţiile noii operaţiuni de refinanţare ţintită (TLTRO III), care ar urma să fie prezentată în iunie, vor reflecta îmbunătăţirea condiţiilor de creditare comparativ cu precedenta rundă de împrumuturi ieftine, lansată în 2016, a adăugat oficialul BCE.
Acesta a confirmat prognoza BCE privind redresarea creşterii economice în zona euro.
„Ne aşteptăm la o revenire a creşterii în semestrul doi din 2019. Nu există motive pentru o perspectivă sumbră. Pe de altă parte, există incertitudini privind amploarea şi durata perioadei de scădere a activităţii economice”, a declarat Benoit Coeure pentru FAZ.
Şi Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene a explicat recent că este prea devreme pentru o decizie privind crearea unei rate a dobânzii ierarhizate.
„Avem nevoie de informaţii suplimentare pe care le vom obţine până în iunie”, a afirmat Draghi.
Dezbaterea pe acest subiect i-a învrăjbit pe oficialii BCE. Unele comentarii de sprijin au venit din partea guvernatorului Băncii Centrale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau, în timp ce omologul său olandez, Klaas Knot, şi-a exprimat scepticismul.
Draghi a declarat că la reuniunea de politică monetară din 10 aprilie a existat consens în rândul membrilor Consiliul guvernatorilor privind necesitatea unor analize suplimentare.
Acesta a adăugat că BCE va lua în considerare dacă menţinerea ratelor negative ale dobânzilor necesită atenuarea posibilelor efecte asupra intermedierii bancare.
În 10 aprilie, Consiliul guvernatorilor BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%.