Toate statele care folosesc moneda euro vor ca Grecia să rămână în zona euro şi sunt pregătite să acorde ‘solidaritate financiară’ atât timp cât Atena adoptă reforme, a explicat oficialul BCE citat de Agerpres.
‘Într-adevăr, problema nu este dacă datoria Greciei va fi restructurată ci cum să realizăm asta într-un mod care să ajute în mod real economia ţării’, a explicat Coeure.
Conform datelor Eurostat, la sfârşitul primului trimestru din 2015, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale din UE se înregistra în Grecia – 168,8% din PIB.
Fondul Monetar Internaţional participă la al treilea pachet de asistenţă financiară ce va fi acordat Greciei, în valoare de până la 86 miliarde de euro (93 miliarde de dolari, cu condiţia ca ceilalţi creditori să reducă povara datoriei Greciei.
‘În privinţa reducerii datoriei, va trebui să existe un angajament specific, concret’ din partea europenilor, a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice. Acesta a adăugat: ‘Pentru a merge înainte, avem nevoie să înregistrăm progrese suficiente în estimarea reformelor, a angajamentelor, a implementării şi a finanţării. Cu siguranţă va fi un drum dificil, suntem abia la începutul procesului’.
De asemenea, Benoit Coeure a declarat luni că programul BCE de achiziţii de active, menit să combată deflaţia, îşi arată roadele, dar ar fi prematur să înceapă discuţiile privind încheierea acestuia.
Pentru a stimula creşterea economiei zonei euro, BCE a demarat în martie achiziţii lunare de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro. Liderii BCE intenţionează să deruleze acest program până în luna septembrie 2016 sau până când rata anuală a inflaţiei va reveni în apropierea obiectivului ţintă de 2%.