Preşedintele Băncii Central Europene, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro (65 miliarde de dolari), din 9 martie 2015 până în septembrie 2016.
Strategia BCE, de a injecta bani în economie, este similară programelor de succes lansate de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi de Banca Angliei (BoE). Programul va permite companiilor să facă împrumuturi şi să investească, încurajându-le să-şi majoreze cheltuielile şi numărul de angajaţi.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) a revizuit în creştere estimările privind evoluţia zonei euro în 2015, după publicarea unor date pozitive, care arată o accelerare a activităţii economice la începutul acestui an. În 2015, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată în decembrie, pe fondul scăderii preţurilor la energie şi al deprecierii euro.
În 2016, PIB-ul zonei euro va creşte cu 1,9% (de la 1,5% previzionat anterior), iar în 2017 expansiunea va fi de 2,1%, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei, al deprecierii euro şi al măsurilor de politică monetară anunţate de BCE.
Pentru a evita riscul unei spirale deflaţioniste, Banca Centrală Europeană a confirmat în 22 ianuarie lansarea unor măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro. Mario Draghi a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.
Măsurile de politică monetară anunţate de BCE şi posibila majorare graduală a preţului la ţiţei vor duce la o creştere treptată a ratei inflaţiei spre sfârşitul lui 2015 şi în 2016, a apreciat recent preşedintele BCE, Mario Draghi.
Luni dimineaţă, euro s-a depreciat la 1,0822 dolari. Săptămâna trecută, moneda euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani în raport cu dolarul.
Agenţia de evaluare financiară Fitch avertiza că ‘este puţin probabil ca QE să stimuleze creditarea în economiile afectate de criză din zona euro, în pofida debutului echilibrării şi revenirii în unele ţări. Perspectiva economică este încă fragilă astfel încât cererea de credite este posibil să rămână la un nivel modest, iar înăsprirea reglementărilor face şi mai dificilă creşterea creditării pentru bănci’. Agenţia apreciază că o creştere a creditului este chiar şi mai puţin probabilă în sudul Europei, având în vedere că majoritatea băncilor din regiune sunt într-un proces de reducere a portofoliului de credite cu probleme.
Cu toate acestea, Fitch susţine că unele bănci vor putea să genereze venituri mai mari din tranzacţii, în condiţiile în care programul de relaxare cantitativă al BCE ar putea să conducă la scăderea randamentelor obligaţiunilor şi să crească tranzacţiile. În schimb, ‘orice beneficii apărute de pe urma vânzărilor şi tranzacţiilor cu obligaţiuni suverane vor fi contracarate, probabil, de pe urma reducerii marjelor’.