BCE va reduce volumului achiziţiilor lunare de active de la 60 la 40 de miliarde de euro – Reuters

Programul de achiziţii de active al BCE, cunoscut ca relaxare cantitativă (QE), expiră la sfârşitul acestui an iar Consiliul guvernatorilor BCE va decide, la reuniunea de politică monetară din 26 octombrie, dacă va prelungi sau nu acest program.

Programul ar urma să fie prelungit cu şase sau cu nouă luni, estimează economiştii.

”Reuniunea din octombrie va fi probabil unul din cele mai mari măsuri de reechilibrare din istoria BCE, care va trebui să reducă volumului achiziţiilor lunare de active, pentru a diminua temerile unor oficiali, dar în acelaşi timp instituţia va trebui să menţină o politică monetară suficient de relaxată pentru a-şi atinge ţinta de inflaţie”, a apreciat Peter Vanden Houte, economist şef la ING.

Majoritatea participanţilor la sondaj se aşteaptă ca BCE să aştepte până în 2019 înainte de a majora ratele dobânzilor, puţini economişti fiind de părere că acest moment ar putea avea loc la începutul anului viitor.

Economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 0,5% în trimestrul trei din 2017, după o creştere de 0,6% în precedentele trei luni. Pe ansamblul acestui an expansiunea estimată pentru PIB-ul zonei euro este de 2,2%.

Sursele care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat recent pentru Reuters că următoarea mutare a BCE nu a fost încă stabilită, dar există un consens în rândul oficialilor că trebuie să trimită un semnal cu privire la reducerea stimulentelor, având în vedere creşterea economică puternică, dar în acelaşi timp să îşi demonstreze angajamentul faţă de o perioadă prelungită de relaxare monetară.

Potrivit surselor, o prelungire cu şase luni a programului de achiziţii de active ar fi prea scurtă, în timp ce o prelungire pentru o perioadă de 12 luni ar fi una problematică pentru că BCE riscă să nu găsească obligaţiuni eligibile pe care să le cumpere, ceea ce ar rezulta în achiziţii lunare relativ reduse. Concret, BCE vrea să evite situaţia în care va ajunge să deţină mai mult de o treime din obligaţiunile germane sau să cumpere mai multe obligaţiuni emise de alte state.

Potrivit unei estimări preliminare publicate recent de Oficiul european de statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă în luna septembrie, la 1,5%.

Săptămâna trecută, FMI a cerut BCE şi altor bănci centrale să nu renunţe la programul de relaxare cantitativă ‘până când există indicii ferme că inflaţia a revenit la ţintă’.

Misiunea principală a BCE este stabilitatea preţurilor, definită ca o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%. Timp de aproape trei ani, inflaţia în zona euro s-a situat sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE şi, conform noilor estimări, nici în următorii ani nu se va apropia de obiectivul ţintă.

În condiţiile în care se apropie momentul în care vor fi eliminate măsurile de stimulare fără precedent adoptate de băncile centrale în ultimii ani, investitorii caută indicii care să îi ajute să determine cât de mult vor înăspri politica monetară băncile centrale şi cum se va renunţa la politicile neconvenţionale care au menţinut dobânzile la minime istorice.

În 7 septembrie, Banca Centrală Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro în 2017, dar şi-a revizuit prognoza de inflaţie ca urmare a aprecierii monedei euro.

Conform noilor estimări ale BCE, Produsul Intern Brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 2,2% în acest an, faţă de un avans de 1,9% cât estima în luna iunie. În schimb, prognoza de creştere pentru următorii ani a rămas neschimbată la 1,8% în 2018 şi la 1,7% în 2019.

În ceea ce priveşte inflaţia însă, BCE şi-a redus proiecţiile în urma aprecierii monedei euro. Conform noilor estimări, preţurilor de consum în zona euro ar urma să crească cu 1,5% în acest an, urmând ca în 2018 să înregistreze un avans de 1,2% şi unul de 1,5% în 2019. Comparativ, în luna iunie a acestui an, BCE se aştepta ca preţurile de consum să crească cu 1,5% în acest an, cu 1,3% anul viitor şi cu 1,6% în 2019.

Moneda euro s-a apreciat cu 13% în raport cu dolarul în acest an, o dovadă a creşterii economice robuste din zona euro, însă aprecierea monedei euro limitează inflaţia pentru că reduce costul importurilor.