Cea mai mare parte a finanţării a fost acordată pentru reabilitarea infrastructurii rutiere (drumurile judeţene şi comunale, străzile urbane sau rurale care sunt în responsabilitatea autorităţilor locale) – circa 2,6 miliarde lei şi pentru infrastructură socială – 1,7 miliarde lei – în principal pentru reabilitări de şcoli, spitale, proiecte de eficienţă energetică pentru domeniul locativ, reabilitarea siturilor istorice, restul fiind pentru infrastructura de mediu şi energetică, a precizat Ştefan Buciuc, director Departament Autorităţi Publice în cadrul BCR.
Potrivit Ioanei Gheorghiade, aproximativ un miliard de lei reprezintă co-finanţări ale proiectelor realizate cu fonduri europene aferente programelor operaţionale de care a beneficiat România în perioada 2007-2013, în special prin Programul Operaţional Regional şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. La acestea se adaugă Programul Operaţional Sectorial Mediu (sisteme integrate de management al deşeurilor) precum şi o serie de Programe de Cooperare Transfrontalieră.
Reprezentanta BCR a subliniat faptul că se impune din ce în ce mai mult dezvoltarea strategică a infrastructurii pentru transportul de mărfuri şi a celei educaţionale pentru atragerea / păstrarea investitorilor în România: ‘Dacă nu se schimbă nimic în această privinţă, investiţiile se vor concentra în continuare în Capitală şi în oraşele mari cu forţă de muncă calificată ori în zona de Vest cu lanţul logistic care s-a dezvoltat în acea zonă cu acces rapid la autostrăzile din Ungaria. Fără o extindere a infrastructurii, interesul companiilor private se mută pe pieţele externe, iar investitorii străini vor prefera Polonia sau Ungaria. Potenţialul de dezvoltare al României este pus în pericol’, a avertizat Ioana Gheorghiade.
‘Dezvoltarea infrastructurii este critică pentru creşterea calităţii vieţii în regiunile mai puţin dezvoltate. La nivel naţional, în regiunile mai puţin dezvoltate, finanţările acordate de către bancă au urmărit cu preponderenţă dezvoltarea reţelelor de apă / canalizare, dezvoltarea infrastructurii de management a deşeurilor, infrastructura rutieră, iluminat şi transport public ori reabilitarea siturilor istorice’, a afirmat Ştefan Buciuc.
În ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, oficialii BCR au precizat că banca a finanţat în principal tronsoane pe Coridorul IV. BCR a acordat finanţări constructorilor pentru proiecte de autostrăzi şi drumuri naţionale în valoare totală de 3,5 miliarde lei.
Potrivit reprezentanţilor BCR, Grupul Erste, din care face parte BCR, a finanţat concesiuni şi parteneriate public-private (PPP) în alte ţări, iar BCR a fost implicată în discuţiile privind finanţarea potenţială a PPP-ului pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov. Problema acestor proiecte în România nu o reprezintă lipsa finanţării, ci detaliile acelor proiecte, dacă sunt bancabile sau nu, modul de alocare a riscurilor şi altele, susţin reprezentanţii băncii.
Priorităţile Băncii Comerciale Române pe termen scurt şi mediu vizează susţinerea proiectelor co-finanţate cu fonduri europene, atât cele în curs de finalizare derulate în cadrul POR 2007 – 2013 cât şi cele care urmează să fie implementate prin programul 2014 – 2020, finanţarea dezvoltării infrastructurii sociale, educaţionale şi de transport în zonele mai slab dezvoltate ale României, finanţarea dezvoltării infrastructurii de mediu, cooperarea între mediul privat şi public pentru dezvoltarea proiectelor esenţiale, inclusiv în format PPP.
BCR face parte din Erste Group şi este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe.