BCR Banca pentru Locuinţe obţine în instanţă anularea unei decizii a Curţii de Conturi privind acordarea primei de stat

‘BCR Banca pentru Locuinţe a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti o sentinţă care anulează decizia Curţii de Conturi privind acordarea primei de stat, fapt ce dovedeşte că banca a respectat legea românească a băncilor de locuinţe (sistemul de economisire-creditare în sistem colectiv pentru scopuri locative), precum şi practica europeană. Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză BCR Banca pentru Locuinţe, prin sentinţa pronunţată pe data de 1 martie a.c., în ceea ce priveşte faptul că legislaţia actuală nu obligă la justificarea utilizării pentru domeniul locativ pe clienţii care au economisit minimum 5 ani, iar creditarea în sistemul colectiv al economisirii-creditării este numai o opţiune a clientului, nu o obligativitate, precum şi în legătură cu faptul că persoanele fizice minore, ori cele în vârstă de peste 65 de ani sunt eligibile să primească prima de stat’, notează sursa citată.

BCR BpL precizează, totodată, că decizia instanţei poate constitui baza clarificării unor situaţii în sistemul de economisire-creditare în România.

‘BCR BpL speră ca această decizie a instanţei să constituie baza clarificării situaţiei şi unui viitor sustenabil al sistemului de economisire creditare în România, astfel încât acest sistem să poată contribui efectiv la rezolvarea problemelor locative ale Românilor. Banca este deschisă să coopereze cu toate autorităţile relevante (Curtea de Conturi a României, Ministerul Dezvoltării, Ministerul de Finanţe, Parlamentul României) pentru un progres constructiv şi sustenabil în beneficiul a peste 700.000 de clienţi şi al utilizării eficiente a schemelor de economisire creditare pentru îmbunătăţirea situaţiei locative a românilor’, subliniază banca.

Instituţia menţionează faptul că, pe parcursul desfăşurării procedurilor legale, a acoperit din fonduri proprii echivalentul primelor care au fost plătite de către stat ‘pentru a respecta drepturile clienţilor şi a păstra încrederea în sistemul de economisire-creditare’.

Deşi hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, aceasta reprezintă un important pas înainte spre normalizarea şi consolidarea sistemului Bauspar din România, susţine BCR BpL.

Băncile pentru Locuinţe (Sistemul Bauspar) reprezintă o instituţie europeană de tradiţie de peste 100 de ani. Sistemul Bauspar din România, introdus în anul 2002, urmăreşte întocmai filosofia şi practica Sistemului Bauspar european de a stimula atât economisirea, cât şi creditarea persoanelor fizice pentru case mai bune, mai sigure, mai sănătoase pentru cei care le locuiesc. Legislaţia naţională care reglementează acest sistem este aliniat cu legislaţia şi practica europene.

În data de 26 ianuarie a acestui an, surse oficiale au precizat, pentru AGERPRES, că legea care ar trebui să deblocheze sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ din România se află spre dezbatere la Camera Deputaţilor, în Comisia de buget-finanţe, după ce anul trecut a fost adoptată de Senat.

Conform acestora, principalele probleme care se discută, şi care trebuie clarificate, sunt referitoare la posibilitatea ca şi copii (prin intermediul părinţilor) şi vârstnicii să poată încheia contracte de economisire-creditare în acest sistem, sumele economisite în sistem, pentru care s-a încasat prima de stat, să fie sau nu utilizate exclusiv în domeniul locativ, şi obligativitatea contractării unui credit după perioada de economisire.

Acestea sunt principalele elemente considerate ilegale de Curtea de Conturi în urma unui control realizat în 2015, de două echipe diferite, la cele două bănci din sistem, respectiv Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi BCR Banca pentru Locuinţe. Astfel, instituţia susţine că minorii şi persoanele peste o anumită vârstă nu pot încheia astfel de contracte, pentru care să beneficieze de prima de la stat, pentru că nu pot accesa ulterior credite, având în vedere că, în cazul copiilor, aceştia nu au venituri, iar în cazul pensionarilor, nu mai au acces la credit.

Reprezentanţii sistemului, din România şi din ţările din regiune, spun că vârsta clientului nu trebuie să reprezinte un criteriu, atâta timp cât contractarea unui credit nu este obligatorie.

Referitor la acest aspect, specialişti din sisteme similare din Cehia, Slovacia şi din alte ţări în care astfel de sisteme funcţionează spun că este imposibil ca fiecare client din sistem să acceseze un credit, pentru că nu se strâng suficienţi bani din economii. Spre exemplu, în Slovacia, la şase deponenţi, doar unul poate să ia credit.

De asemenea, în România, potrivit surselor citate, Banca Naţională a României (BNR) a transmis Parlamentului un punct de vedere în cadrul dezbaterilor pentru noua lege, în care spune că accesul la credit în acest sistem reprezintă un drept, nu o obligaţie.

În ceea ce priveşte obligativitatea pentru client de a folosi sumele economisite în sistem mai mult de cinci ani, termenul minim prevăzut de lege pentru încasarea primei de stat, exclusiv în scop locativ, lucrurile ar fi trebuit deja lămurite de OUG 99/2006, care la articolul 315, prevede că ‘pentru a beneficia în mod constant de prima de la stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minim 5 ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, şi este obligatoriu ca, înainte de expirarea termenului de economisire stabilit, să nu se fi efectuat restituiri totale sau parţiale din sumele economisite’.

Cu toate acestea, Curtea de Conturi susţine că acest fapt este ilegal.

În România, sistemul funcţionează cu o primă de la stat de 25% din suma economisită anual de catre client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro per deponent. Banca, la rândul său, plăteşte clientului o dobândă cuprinsă între 1% şi 3% la disponibilităţile din cont. Cum prima de stat nu a mai fost, însă, virată pentru depunerile aferente anului 2015 şi parţial 2014, clientul a pierdut şi dobânda de la bancă aferentă sumelor respective.

La credite, în prezent, dobânzile în sistem variază între 4 si 6%, în funcţie de mai mulţi factori (scadenţă, valoare, bonitate etc).