BCR: Economia a stagnat anul trecut. Prognoza de creştere pentru 2013 râmâne la 1,1%

„România, deşi în 2012 a stagnat, cu o creştere zero, menţine după modelele noastre un diferenţial mediu faţă de zona euro de 1%, ceea ce poate menţine într-o anumită măsură atractivitatea pentru investiţii, mai ales în condiţiile în care pieţele internaţionale şi în special zona euro reuşeşte să se stabilizeze. Rămâne întrebatrea dacă revenirea economiilor externe se va traduce şi în investiţii străine directe în România. Vom vedea în următoarele luni”, a declarat Dumitru Dulgheru, economist al BCR.

Analiştii băncii se aşteaptă ca cconomia românească să se revigoreze în a doua parte a anului, şi datorită unui efect de bază pozitiv.

„Producţia industrială, de asemenea, va fi mai pregnantă în a doua parte a anului viitor. Producţia industrială s-a străduit să rămână în zona pozitivă, dar pe ansamblul anului treut a fost în scădere. La fel şi exporturilor. Probabil şi acestea vor creşte din a doua partea a anului”, a completat Dulgheru.

Eugen Sinca, analist şef BCR, a explicat că estimarea de creştere economică pentrui 2013, de 1,1%, este neschimbată de câteva luni, dar a arătat pentru prima dată în ultimii ani există şanse ca prognoza BCR să fie depăşită.

„Creşterea va fi susţinută fundamental de cererea de consum a populaţiei, care a cunoscut o revenire încă din 2012, când Guvernul a început reîntregirea salariilor bugetarilor (…) La aceasta se adugă şi majorarea salariilor din ianuarie şi a pensiilor, tot din ianuarie” a spus Sinca.

În aceste condiţii, BCR anticipează performanţe bune în primele luni din an pentru vânzările de retail şi pentru serviciile adresate populaţiei, care vor susţine creşterea economică.

„Politica fiscală o privim ca pe o politică pro-creştere, deficitul va rămâne aproape neschimbat, reducerea va fi minoră, 100-200 de milioane lei, deci capacitate mult mai bună a guvernului de a susţine creşterea economică”, a mai spus Sinca.

Analiştii BCR cred că riscurile de prognoză sunt mai curând în sensul ajustării în sus a creşterii economice, în condiţiile în care au luat în calcul un aport al agriculturii la majorarea PIB de numai 0,2 puncte procentuale din 1,1 puncte.

Potrivit BCR, agricultura a scăzut în 2012 cu 18%, în teremeni reali.

Guvernul prognozează o creştere economică de 0,2% pe 2012, la un PIB estimat de 585,23 miliarde lei.

Analiştii băncii cred că BNR va rata la limită ţinta de inflaţie din acest an, în principal din cauza ajustării preţurilor reglementate la gaze şi energie electrică. EI au o prognoză pentru inflaţia din decembrie 2013 de 4,1%, în scădere faţăde prognoza anterioară de 4,3%.

„Ajustarea se bazează şi pe aprecierea leului care s-a produs cu o viteză care ne-a luat puţin prin surprindere. Principala sursă inflaţionistă sunt majorările de preţuri la gaze şi electricitate pentru companii şi populaţie, care vor avea o contribuţie de 0,8 puncte la inflaţia de 4,1%. În absenţa ajustării preţurilor administrate, inflaţia ar fi avut un nivel de 3,3%”, a explicat Sinca.

Inflaţia va atinge un maxim de 5,6% în trimestrul II 2013, iar ulterior se va reduce spre 4,1% în decembrie 2013.

„Menţinerea inflaţiei peste ţintă, considerăm că va obliga BNR să rămână în acest an cu rata dobânzii la 5,25%. Vedem ROBOR la 3 luni spre 5,5% în decembrie 2013, cu 40-50 bp mai jos decât ianuarie(…) Deja s-a văzut o creştere a injecţiilor săptămânale de lichiditate cu 2 miliarde lei . Considerăm că BNR va continua să crească gradul această lichiditate. Nu vom vedea repo nelimitat, dar această creştere a lichitiăţii va susţine reducerea dobânzilor şi vom vedea probabil operaţiuni repo interbancare”, a continuat Şinca.

Analiştii nu se aşteaptă însă la o continuare a aprecierii monedei naţionale, având în vedere mai ales sumele mari pe care BNR şi MFP trebuie să le rambuirseze în acest an instituţiilor financiare internaţionale, de 5,2 miliarde euro.

Potrivit acestora, aprecierea de la începutul anului a fost rezultatul faptului că nerezidenţii au intrat puternic pe piaţa titlurilor de stat, unde deţin mai mult de jumătate din titlurile emise de MFP de la începutul anului.

Sinca a ţinut să puncteze că mai mult de trei pătrimi din titlurile în valoare de peste 10 miliarde lei sunt emise pe scadenţe medii şi lungi.