„Sesizează organul de urmărire penală în privinţa efecuării unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor de către Banca Comercială Română SA, constând în dobândirea imobilelor active situate în satul Tâncăbeşti, comuna Snagov, judeţul Ilfov compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p, conform procesului verbal de licitaţie publică nr.1870/23.05.2014 şi respectiv a activului Silver Mountain, situat în Poiana Braşov, judeţul Braşov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii comerciale, clădire multifuncţională – Restaurant, Club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul. Copie a prezentei precum şi a dosarului de instanţă se va înainta şi parchetului competent, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie- DIICOT”, a decis, vineri Curtea de Apel Bucureşti
Curtea de Apel Bucureşti a luat decizia în urma unei plângeri pe care a făcut-o o firmă de insolvenţă, împotriva unei ordonanţe de clasare, dispusă de procurorii DNA, într-un dosar privind suspiciuni de corupţie în legătură cu Remus Borza şi firma de insolvenţă a acestuia.
UPDATE 20:40 – Euro Insol: Nu putem vorbi de o infractiune de spălare de bani în sarcina BCR
Euro Insol precizează că nu se poate vorbi de o infracţiune de spălare de bani în sarcina BCR şi că nici Euro Insol şi nici practicianul coordonator Remus Borza nu pot fi suspectaţi de săvârşirea unei infracţiuni, potrivit unui comunicat de presă al societăţii de reorganizare şi lichidare.
‘În mod cert nu putem vorbi de o infracţiune de spălare de bani în sarcina BCR, care nu a făcut altceva decât să finanţeze cu 80 milioane de euro un proiect imobiliar pe care după 8 ani de zile şi l-a adjudecat în contul creanţei la mai puţin de jumătate din valoarea finanţării, înregistrând contabil o pierdere de peste 40 milioane euro’, se spune în comunicat.
Potrivit documentului, nici societatea şi nici practicianul coordonator al acesteia nu pot fi suspectaţi de săvârşirea unei infracţiuni.
‘La fel de evident nici Euro Insol şi nici practicianul coordonator Remus Borza nu pot fi suspectaţi de săvârşirea unei infracţiuni, fie ea şi de abuz în serviciu câtă vreme toate măsurile şi actele de procedură emise de administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar au fost confirmate de Adunarea Creditorilor cu majorităţi de 96% – 99% din întreaga masă credală şi validate definitiv de instanţele de judecată. Euro Insol a valorificat în cadrul unor licitaţii publice, transparente şi competitive, plecând de la un raport de evaluare întocmit de Jones Lang LaSalle, lider mondial în evaluări, activele din patrimonial debitoarei în insolvenţă INR Management Real Estate, virând la bugetul statului peste 44 milioane lei cu titlu de TVA. Precizăm că, până în prezent, din cauza acestor contestaţii şi plângeri abuzive formulate de o persoană care a încasat 5,2 milioane de lei fără să facă nimic, golind ulterior conturile spre a nu putea fi executată, Euro Insol nu şi-a încasat onorariul de succes’, se arată în comunicat.
Euro Insol reia în cadrul comunicatului cronologia desfăşurării evenimentelor şi precizează că în ceea ce priveşte decizia pronunţată de judecătoarea Camelia Bogdan va sesiza CSM privind ‘modul abuziv şi nelegal în care doamna magistrat a înţeles să instrumenteze aceasta cauză’.
‘Un judecător investit cu soluţionarea unei plângeri la ordonanţa procurorului de clasare a dosarului este ţinut să pronunţe soluţia raportat la probele existente la dosarul de urmărire penală, neavând posibilitatea, astfel cum prevede art. 341 c. pr. pen. şi art. 3 alin. 6 c. pr. pen. să încuviinţeze şi să administreze din oficiu probe noi. Or, contrar acestor prevederi, d-na judecător a emis mai multe adrese către BNR, BCR, Euro Insol, Tribunalul Bucureşti, DNA, DIICOT şi alte instituţii, excedând cadrului procesual reglementat de lege, cu încălcarea art. 68 alin. 2 c. pr. pen, d-na judecator s-a pronunţat pe cererile noastre de recuzare, evident respingându-le, deşi era obligată să înainteze spre imparţială şi legală soluţionare aceste cereri unui alt complet’, se menţionează în comunicat.
Reacţia Euro Insol vine după ce judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus ca DIICOT şi DNA să efectueze verificări în legătură cu posibila săvârşire a unor infracţiuni de spălare de bani de către Banca Comercială Română.
Pe de altă parte, BCR a precizat, luni, că nu a fost citată până la această dată în niciun dosar penal pentru vreo faptă reţinută în sarcina sa iar menţionarea sintagmei de ‘spălare de bani’ reflectă o plângere făcută cu rea credinţă de către un denunţător implicat în cauză (Insolvency Recovery Solutions SRL), care a încasat nejustificat de la BCR aproximativ 1 milion de euro, în calitate de proprietar al unei creanţe reprezentând onorariu executor judecătoresc.