„Reiteram convingerea noastră fermă că Legea Darea în Plată nu reprezintă o soluţie. Pentru clienţi, Legea Darea în Plată este o lege a evacuării locuinţei, iar pentru piaţa bancară şi pentru siguranţa economică a ţării, în general, Legea Darea în Plată este un factor major de risc şi incertitudine.
Pentru cazurile realmente sociale, unde soluţiile de restructurare clasice ori alte instrumente nu mai pot funcţiona, ne vom abţine de la a iniţia proceduri judiciare de contestare a notificărilor care intrunesc conditiile legii darea în plată.
Reiterăm faptul că respectam legile statului roman, însă convingerea noastră ferma este că Legea Darea în Plata încalcă Constituţia, iar din acest motiv vom solicita verificarea constitutionalităţii legii”, a declarat directorul de comunicare al BCR, Ionuţ Stanimir, într-un comunicat de presă.
Precizarea celor de la BCR vine în contextul în care, vinerea trecută, a apărut informaţia potrivit căreia un client al BCR căruia i-a fost executată deja locuinţa luată pe credit a dat în plată creditul iar banca i-a acceptat cererea şi l-a anunţat că nu va mai avea nicio pretenţie faţă de datoria rămasă de achitat.
Directorul de comunicare al BCR, Ionuţ Stanimir, a declarat atunci pentru ECONOMICA.NET, că „banca respectă legea”.
Potrivit avocatului Adrian Cuculis, o bancă poate ataca constituţionalitatea legii dării în plată prin două metode: fie aşteaptă să fie dată în judecată de către debitori prin neprezentarea la notificările trimise de clienţi, fie atunci când contestă o notificare în instanţă adaugă şi invocarea neconstituţionalităţii legii. Totuşi pentru ca un dosar să ajungă la Curtea Constituţională a României trebuie să existe o deczie judecătorească definitivă în acest sens. „Pot exista pe rolul instanţelor de judecată 100 de dosare care contestă constituţionalitatea legii 77/2016. dar numai în două dintre acestea să ajungă la CCR””, a precizat Culis, pentru ECONOMICA.NET.
Este ceea ce a făcut Banc Post. Banca a contestat notificările depuse de doi debitori pentru darea în plată şi, în paralel, a cerut instanţei să verifice daca actul normativ respectă prevederile Constituţiei.
Cererea a fost depusă la Judecatoria Câmpulung Muscel, iar dosarul a fost înregistrat pe 24 mai.