Berarii din România solicită revenirea accizei la bere la nivelul minim european

Potrivit acestuia, la vin, care face parte din aceeaşi categorie a băuturilor fermentate, acciza este zero, în timp ce la bere se plăteşte acciză, care nu este nici măcar la nivelul minim.

‘Ideea este că la vin aplicăm nivelul minim al accizei, care este zero euro pe hectolitru de produs finit, iar la bere nu mai suntem la nivelul minim, ci la un nivel mai mare. De anul viitor, orice indexare cu inflaţia, la bere va creşte (acciza – n. r.), iar la vin va rămâne zero. De asta spunem că nu este echitabil. Odată că măsura de creştere a accizei nu a adus veniturile scontate: ai înregistrat mai puţin în valoare şi ca număr de angajaţi şi acum ai şi un tratament discriminatoriu faţă de o altă băutură fermentată. Eu nu spun să moară şi capra vecinului, dar trebuie să ne raportăm acolo. Altfel, crescând acciza la bere constant, va migra consumul către băuturile nefiscalizate, pentru că România are o particularitate: să fie foarte bogată în producţii în casă şi omul îşi produce un pic de vin, un pic de ţuică, iar berea, care nu are evaziune fiscală, devine mai scumpă. Atunci, omul spune: ‘Nu îmi mai iau bere, ci mă duc la vecinul, să îmi iau ceva”, a explicat Bratu.

El a precizat că au fost discuţii cu autorităţile de resort pe tema scăderii accizei, exprimându-şi speranţa că Executivul va decide în acest sens.

‘Argumentele noastre sunt cunoscute autorităţilor. Realităţile sectorului berii au fost prezentate, pentru că din februarie 2013, de când am avut această creştere a accizei peste noapte, noi am tot prezentat realităţile şi studiile noastre realizate de companii prestigioase tuturor factorilor de decizie. Din păcate, în România, este foarte uşor să creşti ceva, respectiv o taxă, şi este dificil să o aduci la valoarea respectivă. Noi avem speranţa şi convingerea că, printr-un dialog şi cu argumente solide şi irefutabile, ca ale noastre, Guvernul va decide, sperăm cât de curând, la nivelul minim de acciză”, a spus reprezentantul producătorilor de bere.

Prezent la un eveniment dedicat sectorului berii, Constantin Bratu a subliniat că acciza la bere crescută cu 16%, aplicată din ianuarie 2013, a fost factorul principal care a determinat scăderea cu 10% a pieţei berii în anul respectiv, fapt care a potenţat efectul vremii nefavorabile. Berarii doresc reducerea accizei la 3,3 lei/hl/grad Plato comparativ cu 3,9 lei/hl/grad Plato. În acest sens, Asociaţia Berarii României a iniţiat o petiţie online în sprijinul scăderii accizei.

‘În 2013, România şi-a pierdut dreptul de a mai rămâne la minimul european ca nivel minim de acciză la bere şi aceasta a crescut cu 16%, în condiţiile în care mediul economic la acea vreme nu era unul foarte favorabil. Ca urmare, în 2013, consumul de bere a scăzut cu 10%, o scădere destul de importantă. Noi dorim să revenim la nivelul minim de acciză pentru că este corelat cu încrederea pe care noi, consumatorii, o avem în economia noastră şi sperăm ca acest nivel minim european să readucă sectorul berii într-o poziţie în care veniturile, prin valoarea adăugată brută, prin veniturile colectate de statul român, să fie la niveluri acceptabile cu anii anteriori, atunci când am reuşit. Sperăm să vă alăturaţi campaniei noastre. Se numeşte ‘Salvează berea’ ‘, a spus Bratu.

Şeful Asociaţiei a arătat că România produce aproximativ 4,5% din berea fabricată în Europa. Din punct de vedere al fiscalităţii, al taxelor, acciza colectată de statul român de la categoria bere reprezintă peste 60% din totalul accizelor provenite din piaţa băuturilor alcoolice.

‘Aproape jumătate din preţul unei beri plătite pe teritoriul României ajunge la buget prin diverse taxe’, a precizat acesta.

De asemenea, în 2013, s-au pierdut 7.000 de locuri de muncă, în urma creşterii accizei. Dacă în 2012 existau 76.700 de locuri muncă pe total efect direct şi indirect indus în economie, în 2013 s-au pierdut 7.000 de locuri de muncă: 200 de locuri la producători, aproape 5-6 mii de locuri de muncă în industria ospitalităţii, o industrie care oricum se confruntă cu dificultăţi de angajare, unde sunt angajaţi tineri şi persoane cu o pregătire mai slabă.

Pe plan european, România este situată pe locul 5 ca număr de locuri de muncă directe create de sectorul berii, cu 5.700 de joburi doar în fabricile de bere.

‘Nivelul accizei în România la bere este situat peste pragul de suportabilitate pe care consumatorii şi-l pot permite în acest moment. România, la nivelul anului 2013, era mult deasupra celorlalte ţări care contează în sectorul berii la nivel european. În topul ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare România se află cu 13 locuri în faţa Germaniei. Nu e un lucru bun, pentru că, din punct de vedere al corelaţiei cu puterea de cumpărare, acciza pe care o plătim pentru fiecare pahar de bere suntem cu 13 poziţii înaintea Germaniei şi cu trei poziţii faţă de Cehia. Din punct de vedere al numărului de minute pe care un român trebuie să le muncească pentru a cumpăra un litru de bere, acestuia îi trebuie circa 20 de minute, faţă de un german, care trebuie să lucreze în jur de 5-7 minute’, a explicat Constantin Bratu.

În urma creşterii accizei, statul român a pierdut şi din veniturile directe şi indirecte generate de acest sector, astfel că s-au încasat cu 30 de milioane de euro mai puţin din sectorul berii.

‘Chiar şi în aceste condiţii, sectorul berii din România a generat la nivelul lui 2013 o valoare adăugată brută de peste 500 de milioane de euro. Prin faptul că sectorul berii este extrem de bine integrat în economia din România, nu suntem singurii afectaţi de această măsură. Astfel, industria sectorului de turism, sectorul HORECA au fost cei mai afectaţi de această măsură, iar valoarea adăugată brută pentru acest sector a scăzut de la 172 milioane de euro la 138 milioane de euro’, a încheiat şeful Asociaţiei Berarii Românie.