Începând din 2020, aşa-numitul coridor sudic al gazelor ar urma să aducă anual în Europa aproximativ 16 miliarde metri cubi de gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz 2 din Azerbaidjan, via gazoducutul TANAP şi conducta Trans-Adriatic Pipeline (TAP), care va ajunge până în Italia.
Directorul BERD pentru Europa de Est, Francis Malige, a declarat jurnaliştilor că proiectul TANAP va ajuta la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, precum şi la gazeificarea ţărilor din Balcani, care în prezent se bazează în mare parte pe cărbune.
Costul total al proiectului TANAP este estimat la 8,6 miliarde de dolari. Banca Mondială s-a angajat deja să ofere o finanţare de 800 milioane de dolari, iar Asian Infrastructure Investment Bank a promis 600 milioane de dolari.
Primele livrări de gaze prin conducta TANAP ar urma să aibă loc în 2018. Proiectul este în grafic, a precizat Eric Rasmussen, director de resurse naturale al BERD. Rasmussen a dezvăluit că Banca Europeană de Investiţii (BEI) analizează şi ea posibilitatea unei finanţări în valoare de două miliarde de dolari pentru TANAP, însă decizia finală va fi luată abia luna viitoare.
Unele ONG-uri au criticat însă BERD şi BEI pentru că finanţează proiectele de gazoducte TANAP şi TAP după ce Azerbaidjanul a fost suspendat din Iniţiativa privind transparenţa în industriile extractive (EITI), un standard de guvernanţă în industriile de petrol şi gaze, pentru încălcarea drepturilor omului.
‘Deşi regretăm că EITI şi Azerbaidjanul s-au despărţit, avem propriile noastre standarde de transparenţă şi analiză a impactului asupra mediului a proiectului TANAP’, a spus Malige.
Potrivit reprezentantului BERD, proiectul TANAP continuă să adere la principiile EITI, acesta fiind de altfel şi unul dintre motivele pentru care proiectul îndeplineşte criteriile BERD.
BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din România, cu investiţii în ţară de 7,6 miliarde euro în peste 400 de proiecte.