Potrivit lui Chakrabarti, BERD ar putea de exemplu să ajute municipalităţile din estul Ucrainei, în zonele unde au avut loc lupte cu rebelii pro-ruşi, pentru a le ajuta să menţină în funcţiune servicii publice de genul transport, colectarea deşeurilor sau iluminat public. În mod normal astfel de investiţii ar fi considerate mult prea riscante, potrivit politicii de creditare a BERD.
„O întrebare pe care am pus-o recent la nivel intern este următoarea: ar trebui să derulăm proiecte care sunt puţin mai riscante şi să ne majorăm puţin finanţarea? Situaţia de acolo este foarte gravă. Este vorba de o economie afectată de conflict”, a mai spus Chakrabarti. Potrivit prognozelor BERD, economia ucraineană ar urma să se contracte cu 9% în acest an.
Suma Chakrabarti a precizat că decizia luată în luna iulie de boardul BERD, privind interdicţia derulării unor noi investiţii în Rusia, a eliberat fonduri pentru investiţii în alte ţări, inclusiv Ucraina, Polonia, Turcia, România şi Egipt. Anul trecut, Rusia a fost principalul beneficiar al investiţiilor derulate de BERD, primind credite în valoare de 1,8 miliarde de euro.
BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare.