BERD: Europa de Est ar putea profita de criza din Ucraina, în defavoarea Rusiei
Anul trecut, finanţarea oferită Rusiei de BERD a scăzut până la 1,8 miliarde de euro de la 2,6 miliarde de euro în 2012 din cauza unor evoluţii catalogate de BERD drept ‘condiţii de investiţii dificile’. Suma Chakrabarti a avertizat joi că o nouă scădere este posibilă în acest an. ‘Este posibilă să apară implicaţii asupra volumului afacerilor noastre în Rusia dacă economia continuă să încetinească’ a subliniat Suma Chakrabarti.
BERD şi-a redus estimările de creştere pentru Rusia avertizând că economia sa va stagna în acest an şi este posibil chiar să intre în recesiune dacă SUA şi Uniunea Europeană vor impune noi sancţiuni.
Cu toate acestea, pentru moment, BERD nu intenţionează să oprească complet finanţarea oferită Rusiei din cauza anexării Crimeii şi a situaţiei din estul Ucrainei. ‘Există unii acţionari care sunt îngrijoraţi de comportamentul Rusiei. Însă argumentul meu este că BERD a fost o influenţă pozitivă pentru Rusia. Vom vedea ce se va întâmpla în viitor însă deocamdată nu ne vom opri’, a spus Chakrabarti.
În schimb, preşedintele BERD a subliniat că banca va analiza modalităţile prin care să-şi crească investiţiile din Europa Centrală şi de Est. Guvernele din regiune se tem că criza din Ucraina ar putea să le afecteze economiile iar Chakrabarti a precizat că există o cerere mare pentru împrumuturi de la BERD, care ar putea fi acordate în termeni foarte favorabili. ‘În următoarele luni vom vedea cum putem să facem mai mult pentru regiune. Există o cerere mare pentru mai multe resurse de la BERD. Securitatea energetică revine frecvent în discuţii în prezent’, a declarat preşedintele BERD.
BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare.
Miercuri, BERD şi-a îmbunătăţit estimările referitoare la creşterea economiei româneşti la 2,6%, de la 2,4% cât estima în luna ianuarie a acestui an, avansul PIB urmând să fie condus de exporturi şi de redresarea cererii pe plan intern.