Creşterea semnificativă reprezintă o reducere a tranzacţiilor în dolari şi euro, care au scăzut în aceeaşi perioadă la 67%, de la 80%. „După invadarea Ucrainei în februarie 2022, şi impunerea de sancţiuni de către UE, SUA şi alte economii avansate, importurile ruseşti au fost din ce în ce mai mult facturate în yuani chinezeşti”, se arată în raportul realizat de economiştii Maxim Chupilkin şi Beata Javorcik.
Facturile în yuani sunt acum responsabile pentru 63% din importurile din China la finalul lui 2022, de la aproape un sfert în 2021, „înlocuind dolarul dar şi rubla ca monedă aleasă pentru tranzacţii”, se arată în raport.
Folosirea yuanului chinezesc pentru comerţul cu Rusia a crescut şi în cazul ţărilor terţe care nu au impus sancţiuni economice dar au o linie de swap valutar cu Banca Centrală a Chinei (PBOC), cum ar fi Mongolia şi Tadjikistan.
Aceste linii de swap valutar „au făcut mai uşoară pentru un exportator folosirea yuanilor primiţi de la un importator rus”, se arată în raport, unde sunt analizate peste 12 milioane de importuri asociate cu peste 70.000 firme.
Per ansamblu, sancţiunile economice ar putea anunţa o îndepărtare graduală de dolar, apreciază economiştii BERD.
În martie, yuanul a devenit cea mai folosită monedă pentru tranzacţiile transfrontaliere în China, depăşind pentru prima dată dolarul, arată datele oficiale, deşi ponderea sa ca monedă globală de plăţi rămâne redusă, la 2,5%, comparativ cu 39,4% pentru dolar şi 35,8% pentru euro, conform datelor SWIFT.