BERD: Stabilitatea sectorului financiar din România este încă în pericol

Totuşi, în pofida creşterii ponderii creditelor nepeformante în soldul total la peste 14% la sfârşitul anului trecut, sectorul bancar românesc rămâne lichid şi bine capitalizat, în timp ce creşterea creditării din sectorul privat şi-a revenit treptat, se spune în raport, care prezintă strategia BERD pentru România pe următorii trei ani.

Banca enumeră mai multe dificultăţi la nivelul sectorului financiar românesc, începând cu vulnerabilitatea la efectele ale crizei datoriilor de stat din zona euro şi la situaţia din Grecia.

Sectorul microîntreprinderilor şi IMM-urilor are nevoie de sprijin financiar suplimentar, din moment ce aceste firme au fost afectate puternic de criza financiară şi, prin urmare, sunt percepute ca prezentând riscuri mai ridicate, notează BERD.

Totodată, sectorul financiar nebancar este „relativ subdezvoltat” şi este necesară stimularea finanţării în anumite domenii, cum ar fi cele ale leasingului şi asigurărilor, afectate în ultimii ani de recesiune.

În plus, piaţa locală de capital nu dispune de lichidităţi şi suferă de o lipsă a transparenţei preţurilor, astfel că băncilor locale le lipsesc instrumentele necesare pentru un management corespunzător al activelor şi pasivelor.

„Un nivel ridicat de vulnerabilitate este generat de incongruenţa scadenţelor mari din bilanţurile acestora care sunt înregistrate ca active pe termen lung (de exemplu, credite ipotecare), finanţate în cea mai mare parte din depozite, pornindu-se de la premisa că aceastea din urmă vor rămâne stabile. Dat fiind faptul că aproximativ 65% din depozite sunt în lei, există de asemenea riscul de schimb valutar”, avertizează instituţia.

BERD notează şi că piaţa ipotecară primară este încă subdezvoltată comparativ cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, cu o rată totală a ipotecilor nelichiditate de sub 5% din PIB, faţă de peste 50% la nivelul UE.

Instituţia a prezentat marţi strategia pentru România pe următorii trei ani, anticipând investiţii anuale de 400-500 milioane euro pe an până în 2015, fiind vizate în principal menţinerea stabilităţii sectorului financiar, stimularea creditului către economie, eficienţa energetică şi dezvoltarea pieţelor de capital.

BERD va sprijini sistemul bancar românesc prin participări la capitalul social şi prin creditare, inclusiv majorări de capital, se spune în strategia adoptată de conducerea instituţiei.

Pentru susţinerea microîntreprinderilor şi IMM-urilor, banca vrea să furnizeze facilităţi de creditare dedicate băncilor, instituţiilor de microfinanţare şi societăţilor de leasing, precum şi investiţii împreună cu fonduri private de tipul plasamentelor în acţiuni. Banii ar trebui să ajungă în special la firme şi proiecte de investiţii în regiuni mai puţin dezvoltate ale ţării.

În zona eficienţei energetice, BERD vrea dezvoltarea şi implementarea unor programe noi împreună cu băncile comerciale, cu un accent deosebit pe IMM-uri.

„Se va urmări acordarea de asistenţă tehnică suplimetară şi, dacă este posibil, acordarea de fonduri nerambursabile de investiţii (în speţă, un program comun cu fonduri structurale UE)”, se arată în strategie.

Banca va continua să acorde credite pe termen lung sau să se implice prin participaţii de capital propriu pentru dezvoltarea firmelor şi companiilor de leasing, asigurări, fonduri de pensii sau societăţi ipotecare specializate.

Pentru sprijinirea pieţelor locale de capital, BERD va avea în vedere participarea, în calitate de „investitor-ancoră”, la emisiuni de obligaţiuni şi/sau emisiuni financiare ale băncilor locale, precum şi sprijinirea acestora în vederea consolidării bazei proprii de finanţare.

Banca ar putea analiza şi creditarea în monedă locală, emiterea de obligaţiuni în monedă locală, achiziţionarea de titluri de valoare în monedă locală (spre exemplu, obligaţiuni garantate) şi furnizarea de capitaluri proprii de investiţii, însă aceste intenţii depind de „progresele înregistrate în cadrul dialogului politic cu autorităţile şi de cerinţele şi condiţiile pieţei”.

BERD vrea de asmenea să reînceapă să acorde creditare ipotecară primară pe baza unei liste revizuite de standarde minime pentru acordarea de astfel de împrumuturi.