Acordul, care ar urma să fie anunţat cu prilejul summitului COP28 care va începe la 30 noiembrie la Dubai, va prevedea un plan referitor la închiderea celor două termocentrale pe cărbune din Macedonia de Nord şi înlocuirea lor cu capacităţi de 1,7 Gigawaţi de energie regenerabilă.
„Cărbunele în Macedonia de Nord reprezintă 40% din sursa de energie, aşa că este un lucru foarte important”, a declarat preşedintele BERD, Odile Renaud-Basso.
„Acesta este un exemplu a ceea ce am dori să prezentăm la summitul COP28, să prezentăm această abordare cu privire la ceea ce putem face”, a adăugat Odile Renaud-Basso.
Denumit „Program de investiţii pentru tranziţia energetică justă”, planul urmează unor eforturi similare de a închide mai rapid termocentralele pe cărbune în America de Sud, Indonezia, Vietnam şi Senegal, cu sprijinul guvernelor, băncilor publice şi investitori privaţi.
Nota de plată, echivalentul a 2.000 de euro pentru fiecare dintre cei două milioane de locuitori ai Macedoniei de Nord, subliniază dificultăţile cu care se confruntă multe ţări cu venituri mici în a-şi finanţa tranziţia la energia curată.
În 2018, ONU a desemnat capitala Macedoniei de Nord, Skopje, cel mai poluat oraş din Europa iar ţara lucrează de mai mulţi ani pentru a renunţa la cărbune. Însă în 2021 a repornit termocentrala pe cărbune REK Oslomej pentru a reduce importurile de electricitate. Ambele termocentrale pe cărbune din Macedonia de Nord sunt vechi şi funcţionează pe bază de lignit, cel mai poluant tip de cărbune.
Un purtător de cuvânt de la Fondurile de Investiţii pentru Climă (CIF), parte a Grupului Băncii Mondiale, a confirmat că Macedonia de Nord este în cursă pentru o finanţare concesională de 85 de milioane de dolari de la CIF adăugând că planul de investiţii, inclusiv cu volumul concret al finanţării, va fi supusă aprobării consiliului de guvernare la începutul anului următor.
Odile Renaud-Basso a spus că alături de o finanţare concesională în valoare de aproximativ 300-400 de milioane de euro, va veni finanţare şi de la instituţii financiare multilaterale precum Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) şi sectorul privat.
Un purtător de cuvânt de la Corporaţia Financiară Internaţională a spus că tranziţia verde, inclusiv în Macedonia de Nord, este una din priorităţile sale dar a precizat că nu este în măsură să confirme detaliile planului.
Macedonia de Nord este membră a unui grup de ţări care, în 2021, s-au angajat să renunţe la energia electrică produsă pe bază de cărbune. Dacă iniţial acest grup miza pe finalizarea tranziţiei până în 2027, anul trecut data ţintă a fost amânată pentru 2030. Amânarea şi planurile autorităţilor de la Skopje de a deschide două noi mine de cărbune, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea energetică în contextul războiului din Ucraina, a urmat exemplul altor state europene dar a generat critici din partea activiştilor de mediu.