Berea comercializată în România nu prezintă riscuri pentru sănătate – studiu

‘Zilele trecute am finalizat un studiu despre prezenţa micotoxinelor în berea care se comercializează în supermarket-urile din Timişoara, toate probele colectate au fost analizate folosind o metodă optimizată în Laboratoarele de Cercetări Avansate de Mediu ale Universităţii de Vest Timişoara, folosind cromatografia de lichide de ultraînaltă performanţă cuplată cu spectroscopia de masă. Considerând provenienţa probelor de bere analizate, s-a constatat că printre mărcile de bere realizate în piaţa comună europeană există bere cu foarte puţine micotoxine, dar şi cu foarte multe micotoxine, indicând faptul că procedurile de control al calităţii diferă foarte mult de la o fabrică la alta. Mărcile de bere produse în România sunt relativ omogene în ceea ce priveşte cantităţile de micotoxine găsite, probabil că sursa de materii prime este aceeaşi pentru toţi producătorii români’, a afirmat prof. Vasile Ostafe.

Cercetătorul subliniază faptul că folosirea cerealelor contaminate cu mucegaiuri producătoare de micotoxine pentru producerea de bere poate duce la contaminarea berii cu aceste toxine. Pe lângă malţ (orz încolţit) multe fabrici de bere folosesc direct sau indirect (siropuri concentrate sau făinuri) diverse alte tipuri de cereale, cum ar fi porumb, grâu, secară, orz neîncolţit, orez, sorg sau cartofi, pentru a obţine carbohidraţi fermentabili.

‘Decizia de a folosi astfel de adjuvanţi în afară de malţ în fabricarea berii este dictată de preţul mai scăzut al adjuvanţilor şi disponibilitatea lor pe piaţă pe întreaga perioadă a anului, dar folosirea acestor cereale duce la creşterea riscului de contaminare a berii cu micotoxine. Există studii care arată că peste 10% din materiile prime folosite în fabricarea berii sunt astfel de aditivi. Berea este o matrice complexă, în compoziţia sa intrând apa, carbohidraţi, proteine, săruri minerale şi alcool. Alcoolul (etanolul) este un produs de fermentaţie ce poate facilita extracţia micotoxinelor din cerealele contaminate, mărind astfel concentraţia acestor toxine în produsul final’, a detaliat cercetătorul.

În cadrul studiului au fost analizate 54 de mărci de bere comercializate în supermarket-urile din Timişoara, dintre care 21 mărci de bere blondă, 3 mărci de bere neagră şi 3 mărci de bere fără alcool produse în România, 22 mărci de bere blondă şi 5 mărci de bere neagră produse în alte ţări din CE.

Toate probele analizate au conţinut cantităţi de micotoxine apropiate de limita de cuantificare – cu un minim de 2 micotoxine şi maxim 7 micotoxine per probă analizată, dar sub limita legal admisă, cu o singură excepţie.

‘Micotoxinele sunt compuşi chimici a căror toxicitate asupra oamenilor şi a animalelor este pe deplin dovedită de cercetările ştiinţifice publicate până în prezent atât în domeniul biologiei cât şi în cel al medicinei. Micotoxinele sunt metaboliţi secundari ai mucegaiurilor produse, în special, de speciile aparţinând genurilor Aspergillus, Pencillium şi Fusarium’, a adăugat cercetătorul.

Sindroamele produse de ingerarea de micotoxine sunt numite micotoxicoze, iar printre cele mai toxice micotoxine se regăsesc: aflatoxinele B1, B2, G1 şi G2, ochratoxina A, fumonisinele, zearalenona, toxinele T-2 şi HT-2.

Cercetările medicale au dovedit faptul că micotoxinele sunt nefrotoxice, carcinogenice, teratogenice, genotoxice şi imunotoxice, iar unele micotoxine (ochratoxina) sunt implicate în nefropatia endemică balcanică şi în apariţia unor tumori ale tractului urinar. Principala problemă legată de intoxicarea cu micotoxine rezidă din faptul că oamenii ingerează aceste toxine nu dintr-o anume sursă acută, ci prin acumulare din multe, majoritatea surse de hrană, adaugă Ostafe.

România ocupă locul şapte în UE în privinţa consumului de bere, având declarată pe anul 2011 o utilizare de 89 litri per capita. În acelaşi an, consumul mediu european era de 80 litri pe locuitor. Pe baza dozei zilnice tolerabile stabilite în UE pentru micotoxine, pentru o persoană de 70 kg, se ajunge la o valoare de 210 micrograme de micotoxine pe zi, respectiv aproximativ 75 mg micotoxine pe an.

Din bere, la media de consum anual de 89 litri, s-ar acumula o cantitate de 4,5 mg micotoxine, ceea ce ar reprezenta aproximativ 6% din cantitatea maximă de micotoxine pe care o persoană o poate suporta, pe durata unui an.

‘Cu alte cuvinte, berea comercializată în România, chiar dacă conţine cantităţi detectabile de micotoxine, nu reprezintă un real pericol pentru sănătatea publică, la consumul ‘normal’ de bere – aproximativ un sfert de litru pe zi’, a concluzionat Vasile Ostafe.