Soluția folosită se numește GreenTAGS și anul trecut cei din Cluj au lansat-o oficial pe piață după ce o testaseră deja din 2018 în mai multe proiecte-pilot. Concret,” în termeni foarte simpli, soluția GreenTAGS presupune crearea unui sistem prin care transformăm fundațiile sau alte elemente aflate în contact cu pământul în surse de energie verde”, a declarat pentru Economica.net Iulia-Consuela Prodan, cofondatoarea GreenTAGS.
”Ca să luăm un caz concret, construim un sistem de țevi pe care îl legăm de armătură, înainte de turnarea betonului în fundație, și care va fi conectat la o pompă de căldură. Folosim energia pământului, care în interior are o temperatură relativ constantă cuprinsă între 11 și 15 grade (în funcție de zona geografică) și prin intermediul țevilor, se face un schimb de căldură. Mai exact, prin interiorul țevilor, circulă un lichid care asigură captarea de energie de la fundație prin transfer termic. Betonul, ca element care este în contact cu pământul, va prelua aceeași temperatură ca și acesta. Astfel, de exemplu, iarna dacă avem nevoie de 22 de grade într-o clădire, venim cu 15 grade din pământ, iar diferența va fi un aport adus printr-o pompă de căldură. Iar vara folosim pentru răcire același sistem, nu mai avem nevoie de aparate de aer condiționat. Avem nevoie de pompe de circulație, care circulă lichidul prin sistem și injectăm ”cald” în pământ. În acest mod, sistemul lucrează atât pentru încălzire, cât și pentru răcire”, a explicat Prodan.
Ea a mai spus că este important ca aceste soluții să fie luate în considerare încă de la faza de concept a unei clădiri și că implementarea lor nu presupune tehnologii complicate în execuție, ci doar necesită un calcul corect al acestor structuri, care să ia în considerare activarea lor termică.
Mai multe companii private și instituții publice au beneficiat și beneficiază de serviciile GreenTAGS. Este vorba despre două spitale din Oradea, despre un centru de date și o clădire de birouri în Cluj, despre două ansambluri rezidențiale ridicate în Cluj, despre mai multe clădiri industriale din Brașov și Sibiu, precum și despre sediul Consiliului Județean Sălaj.
”O parte dintre aceste proiecte sunt finalizate, iar altele sunt fie în faza de începere a execuției, fie în faza de proiectare sau studii de oportunitate finalizate. Studiile de oportunitate reprezintă prima etapă în cadrul serviciilor pe care le oferim deoarece în cadrul lor, furnizăm costul investiției și estimăm numărul de ani în care aceasta se va recupera”, a adăugat Iulia-Consuela Prodan. Ea a mai arătat că, în actuala criză energetică, astfel de soluții sunt tot mai des luate în calcul de companii și instituții întrucât sursa de energie fiind pământul, această resursă este accesibilă 24 de ore din 24, vară, iarnă, zi, noapte. ”Mai mult de atât, este o sursă de energie regenerabilă și locală, care oferă protecție față de fluctuațiile de preț și, în unele cazuri, chiar independență energetică”, a mai punctat aceasta.
Ideea soluției i-a venit cofondatoarei GreenTAGS în anul 2014 odată cu experiența pe care a avut-o pe o poziție de cercetare postdoctorală la École Polytechnique Fédérale de Lausanne, în Elveția. La momentul întoarcerii în țară a început implementarea ideii. Ea susține că unul dintre beneficiile majore ale acestor soluțiilor este acela că pot fi implementate la costuri reduse față de tehnologii similare. ”Acest lucru se datorează faptului că nu mai sunt necesare investiții majore pentru crearea sursei locale de energie deoarece acestea există deja și sunt: fundațiile clădirilor, structurile de sprijin a excavațiilor etc. Transformarea acestor structuri de rezistență în surse de energie reprezintă ca investiție între 5-10% din costul de realizare a structurii respective de beton, structură care se va construi oricum pentru că este necesară pentru rezistență”, a detaliat Consuela Prodan.
Pentru 2023, GreenTAGS își propune implementarea unui număr și mai mare de proiecte față de 2022, lărgirea gamei de servicii și mărirea echipei. Cei de la GreenTAGS cred că potențialul soluției este unul foarte mare, România fiind încă o țară în curs de dezvoltare, iar dezvoltarea presupune investiții în infrastructură la toate nivelurile.