Bilanţul inundaţiilor: Sute de case distruse şi 9 morţi

A fost nevoie doar de apă de ploaie căzută în puhoaie şi strânsă laolaltă de pe dealurile care împrejmuiesc satele sinistrate precum marginile unor pâlnii. Bilanţul inundaţiilor este cel mai dramatic înregistrat în ultimii ani în România, reacţia autorităţilor fiind însă invers proporţională cu gravitatea celor petrecute. Urmările inundaţiilor grăiesc de la sine, însă nu pot descrie îndeajuns de bine momentele în care s-a petrecut totul.

Curţile au fost măturate de apele învolburate, acareturile, gardurile, maşinile şi utilajele agricole au fost luate de ape şi mutate dintr-o parte în alta a satelor, iar toate acestea au fost acoperite cu mâl.

Peisajul pare a fi opera unui vrăjmaş orb care a acţionat haotic: acesta este dezastrul de după dezastru.

Dacă modul în care echipele de intervenţie formate din militari, jandarmi, angajaţi ai inspectoratului pentru situaţii de urgenţă şi-au făcut treaba în noaptea dezastrului ajutându-i pe sinistraţi a fost exemplar, nu acelaşi lucru se poate spune despre reacţia de după a autorităţilor.

Cu toate că a existat o singură certitudine – prăpădul lăsat de puhoaie – lucrurile au fost văzute în mod diferit de sinistraţi şi de autorităţile pentru care importante sunt procedurile.

În timp ce o femeie în vârstă din Cuca, localitate grav afectată de inundaţii, căuta o bucată de pâine, fie şi uscată, printre rămăşiţele unei bucătării înecate în nămol, autorităţile guvernamentale venite de la Bucureşti, între care şi vicepremierul Gabriel Oprea, au anunţat că statul îi ajută pe sinistraţi cu 500 de tone de făină, în condiţiile în care multe dintre case sunt pline de mâl şi, evident, şi bucătăriile acestora.

Chiar dacă bătrânei din Cuca i-ar fi trecut prin cap să facă pâine, nu ar fi avut bucătărie unde să mai frământe aluatul.

„Nu am mâncat de ieri, de la amiază. Nu am unde să mă duc, pe mine nu mă primeşte nimeni. Îmi este foame şi nu ştiu ce să fac, că nu am niciun ban. Am o bucăţică de pâine colea, da’ e uscată de-ţi sfărâmi capul cu ea. Îmi vine să zbier ca animalele. Eu ce mănânc?”, se întreabă bătrâna din Cuca.

„Este foarte bună întrebarea aceasta, dar eu vă spun că noi vorbim de proceduri. Dincolo de orice, pâine se mai găseşte (…) Fiecare îşi ia făină şi îşi face pâine acolo unde este necesar. Trebuie să dăm ceea ce este celor care efectiv au nevoie”, răspunde vicepremierul Gabriel Oprea, care a inspectat, joi, zonele inundate, la întrebarea privind utilitatea impresionantei cantităţi de făină pentru sinistraţi.

Când s-au produs inundaţiile puternice, au fost mobilizaţi militari, jandarmi, lucrători de la ISU, care au intervenit noaptea pentru salvarea oamenilor, iar ziua i-au ajutat să-şi scoată mâlul şi apa din case. Salvatorii nu au întârziat să apară, iar acolo unde au intervenit au făcut tot ce le stătea în putere.

Nu militarii, nici jandarmii, şi nici pompierii sunt însă cei care trebuie să le găsească sinistraţilor un acoperiş deasupra capetelor peste noapte, oricâtă compasiune ar avea. Aceasta era o certitudine şi pentru sinistraţi, însă nu era foarte clar cine trebuia să poarte grija locului în care vor înnopta aceşti oameni.

Joi, pe la amiază, Săndica Tirim căra cu o găleată apa tulbure din pridvorul casei în care locuise până ca puhoaiele să-i inunde locuinţa.

„Nu ştiu unde am să dorm la noapte. Primarul ce să îmi zică… că şi primarul este tot aşa ca şi noi. Deocamdată, nu a venit nimeni să ne întrebe nimic. Nu ştiu unde am să dorm de-acum”.

Pe de altă parte, într-o conferinţă de presă susţinută la Galaţi, vicepremierul Gabriel Oprea spunea că fiecare primar „a pregătit 20 – 30 – 50 de locuri în grădiniţe, în căminele culturale sau în primărie pentru ca oamenii să poată mănca şi dormi în condiţii cât de cât civilizate”.

„Avem o sută de locuinţe modulare şi au spus specialiştii că sunt suficiente şi vom aduce câte va fi nevoie. Avem totul pregătit în caz că este nevoie. Nu a cerut nimeni, deocamdată, o locuinţă modulară. Niciunul dintre primari nu a cerut aşa ceva”, a răspuns vicepremierul la o întrebare care i-a fost adresată într-o conferinţă de presă, privind situaţia sinistraţilor.

Pe prispa unei case mici cu două încăperi în care nămolul se unduia la gura găleţilor şi a lopeţilor fusese proptită o maşină. Automobilul nu aparţine proprietarilor casei, ci fusese adus de ape de la aproape jumătate de kilometru distanţă.

Gică Puflea, proprietarul autoturismului, a povestit cum a ajuns automobilul său pe prispa consătenilor.

„Maşina era în centru, la grădiniţă. Când am plecat ploua, dar apa avea cinci centimetri pe şosea. Am făcut vreo 300 de metri şi când am văzut că nu mai pot înainta pentru că apa creştea am încercat să deschid portierele. Abia am reuşit să le deschid şi am sărit. M-am salvat la nişte cetăţeni în curte şi după ce s-a oprit apa am plecat să o caut. Când am venit, am găsit-o pe prispa casei. Când a proptit-o aici un fier a intrat pe sub podea, a trecut prin perna scaunului şi a ieşit spre volan. Dacă rămâneam în maşină, acum eram terminat”, povesteşte proprietarul maşinii luate de ape.

La 20 de ore de la ruperea de nori care a provocat inundaţii puternice în judeţul Galaţi autorităţile au raportat nouă morţi. Cei mai mulţi sunt bătrâni, unii imobilizaţi, pe care apele furioase i-au surprins în locuinţele lor – oameni pentru care timpul s-a oprit atunci când a venit ploaia.

Datele furnizate de Prefectura Galaţi arată că în urma inundaţiilor au murit două femei de 82 şi 74 de ani şi un bărbat de 65 de ani din localitatea Cuca, alţi doi bărbaţi de 40 şi 78 de ani şi o femeie de 81 de ani din localitatea Costache Megri, un bărbat de 65 de ani din localitatea Griviţa, precum şi o bătrână de 83 de ani şi o fetiţă de opt ani din Cudalbi. În două dintre cazuri însă, victimele nu au murit ca urmare a înecului, ci de infarct.

Fetiţa de opt ani care fusese dată dispărută a fost smulsă de ape din braţele tatălui ei, în curtea casei, cadavrul ei fiind găsit în după-amiaza de joi de către pompieri, la o distanţă de aproximativ 500 de metri de casă, în curtea unui localnic.

Primarul comunei, Ştefan Drugan, a spus că în momentul viiturii fetiţa se afla în casă, împreună cu părinţii ei, şi au încercat să se salveze din calea apelor, ieşind din locuinţă. El a spus că tatăl a ieşit din casă cu fetiţa în braţe, copilul fiind smuls de şuvoaiele de apă din braţele acestuia. La un moment dat, fetiţa a reuşit să se agaţe de trunchiul unui copac, însă apoi a fost luată din nou de ape.

Iniţial, autorităţile au anunţat că printre persoanele care au murit luate de viituri se află şi fetiţa de opt ani, ulterior anunţându-se că aceasta este dată dispărută.

Inundaţiile au afectat 700 de locuinţe, în unele apa atingând un metru înălţime, precum şi peste 500 de curţi şi grădini.

Potrivit raportărilor Prefecturii Galaţi, cele mai grave pagube s-au înregistrat în comuna Cudalbi, unde 500 de case şi tot atâtea curţi şi grădini au fost inundate, iar 200 de persoane au fost evacuate din casele afectate de viituri.

În localitatea Cuca, opt case au fost inundate, una fiind complet distrusă, 87 de persoane au fost evacuate, 14 persoane fiind salvate după ce au fost surprinse de inundaţii. Tot în această localitate, două poduri au fost distruse şi mai multe porţiuni de drum au fost afectate. Aproximativ 100 de case au fost inundate şi în localitatea Costache Negri, aceleaşi pagube înregistrându-se şi la Măcişeni. Ploile au mai produs pagube şi la Tecuci, Corni, Folteşti, Măstăcani, Rediu, Pechea şi Griviţa.

Inundaţiile puternice din judeţul Galaţi au blocat şi traficul rutier pe DN26, între localităţile Vlădeşti şi Oancea, şi pe DN 25, între localităţile Vameş şi Tudor Vladimirescu, apa măsurând pe carosabil, în unele locuri, peste un metru, fiind afectat, totodată, traficul feroviar pe ruta Galaţi – Bârlad, între staţiile Târgu Bujor şi Floteşti, din cauza aluviunilor care au acoperit terasamentul pe o porţiune de aproximativ un kilometru. De asemenea, patru localităţi din judeţ sunt nealimentate cu energie electrică.