Bilanţul unui an cu preşedinte neamţ: investitorii germani au adus mai puţini bani în România

Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a creat speranţe că o parte din miliardele nemţilor, cea mai mare economie europeană, vor ajunge şi în România. După un an de mandat însă, cifrele sunt dezamăgitoare: germanii au deschis mai puţine firme în România, iar banii aduşi ca aport la capital sunt mai puţini. 
Mihai Nicuţ - Dum, 07 feb. 2016, 21:58
Bilanţul unui an cu preşedinte neamţ: investitorii germani au adus mai puţini bani în România

„Cred că marea majoritate a investitorilor germani au întâmpinat cu bucurie alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte al României. (…)Acele întreprinderi care până acum nu au fost hotărâte, vor privi, să sperăm, această schimbare ca o ocazie de a investi în România”, declara pe 19 noeimbrie 2014 pentru ECONOMICA.NET Ludger Thol, președintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania,

„Mesajele pe care le-am primit sunt extrem de pozitive. Am fost sunat de oameni de afaceri, de Camerele de Comerț din Landuri și oameni politici cu poziții importante în Germania. (…).Cred că va exista o mai mare încredere a IMM-urilor din aceste state să investească în România. Aceste firme sunt mult mai precaute, dar sunt convins că această schimbare le va da un avânt de a investi în România, în special în domeniul rural. Dar trebuie să vedem ce se întâmplă și în ceea ce îi privește pe guvernanți, declara, în aceeaşi zi pentru ECONOMICA.NET președintele Asociaţiei economice germano-Române D.R.W.- Arad , Manfred Engelmann.

Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al României la 16 noiembrie, cu 54,4% din voturi. Unii dintre cei care l-au ales au făcut-o şi cu speranţa că un preşedinte de etnie germană va fi un motor pentru investiţiile germane, cea mai mare economie din Europa, în România.

După un an de mandat, datele statistice arată că, cel puţin până acum, speranţele au cam fost înşelate, în ceea ce priveşte banii aduşi de firmele germane în România. Germania a rămas tot pe locul trei în topul investitorilor străini în România, după ţara de origine, dar cifrele nu susţin entuziasmul celor care credeau că alegerea lui Iohannnisva aduce miliardele nemţilor în România.

Iată situaţia investiţiilor germane din ultimii ani, pe baza datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului:

Dec 2015: 21.106 firme, 10,46% din totalul firmelor straine, 4,557 mld euro capital subscris, 11,5% din total

Dec 2014: 20.642 firme, 10,60% din totalul firmelor straine, 4,522 mld euro capital subscris, 12,02% din total

Dec 2013: 20.146 firme, 10,59% din totalul firmelor straine, 4,396 mld euro capital subscris, 12,40% din total

Dec 2012: 19.503 firme, 10,73% din totalul firmelor straine, 3,997 mld euro capital subscris, 12,06% din total

Dec 2011: 18.803 firme, 10,69% din totalul firmelor straine, 3,900 mld euro capital subscris, 12,86% din total

Dec 2010: 18.163 de firme, 10,5% din totalul firmelor străine, 4,423 mld euro capital subscris, 15,18% din total

Din punct de vedere al numărului de firme cu capital german deschise în România, primul an de mandat al lui Klaus Iohannis a adus 464 de firme germane, în plus, în România. Mai puţin faţă de fiecare dintre cei patru ani anteriori, când preşedintele României era Traian Băsescu.

Din punct de vedere al ponderii numărului de firme cu participare germană la capital, situaţia de la finalul lui 2015, când Klaus Iohannis a aniversat primul său an de când este preşedinte, este din nou cea mai proastă din ultimii patru ani, chiar dacă nu cu mult. Procentul companiilor cu capital nemţesc, raportat la totalul companiilor străine, a fost de 10,46%, conform datelor ONRC. Cel mai mic din ultimii cinci ani.

Dacă vorbim despre banii aduşi de investitorii germani în România, ca aport la capitalul firmelor deschise aici, situaţia nu este nici aici strălucită, prin comparaţie cu investitorii din ate ţări. Potrivit ONRC, în decembrie 2015, firmele cu acţionariat german aveau un capital subscris de 4,557 miliarde de euro, adică 11,5% din totalul subscrierilor făcute de toate firmele cu capital străin din România. Este, din nou, cel mai mic procent comparativ cu fiecare dintre ultimii cinci ani.

Aportul net de capital al firmelor cu acţionariat german a fost, în 2015, de doar 35 de milioane de euro, diferenţa dintre cele 4,557 miliarde de euro de la finalul lui 2015 şi cele 4,522 miliarde de la finalul lui 2014. Aceasta este suma netă adusă de investitorii nemţi, ca aport la capital, în anul în care Klaus Iohannis a fost preşedinte al României. Este cea mai mică din ultimii patru ani: de aproape patru ori mai mică decât cea din 2014, de peste 11 ori mai mică decât cea din 2013 şi de aproape trei ori mai mică decât cea din 2012.

Reprezentanţii investitorilor germani ne spun să mai aşteptăm, ca să vedem rezultatele. „Din datele pe care le am eu, au fost destule investiţii şi extinderi şi anul trecut. Toutuşi, un plan de a investi într-o ţară se face cu trei ani înainte. Sunt mai multe pârgii la care trebuie lucrat pentru îmbunătăţirea imaginii României. Cu o floare nu se face primăvară”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane.

 

Te-ar mai putea interesa și
CFR anunță că prelungește până pe 12 decembrie termenul pentru finalizarea lucrărilor de înlocuire a elementelor suprastructurii liniei de cale ferată Piteşti – Goleşti
CFR anunță că prelungește până pe 12 decembrie termenul pentru finalizarea lucrărilor de înlocuire a elementelor ...
Reluarea circulaţiei trenurilor pe distanţa Piteşti - Goleşti, anunţată pentru data de 25 noiembrie 2024, se amână pentru 12 decembrie 2024, având în vedere că lucrările de înlocuire la......
Ministerul Finanţelor a publicat proiectul prin care sunt alocate 5 miliarde de lei pentru sprijinirea industriei prelucrătoare
Ministerul Finanţelor a publicat proiectul prin care sunt alocate 5 miliarde de lei pentru sprijinirea industriei prelucrătoare
Ministerul Finanţelor a publicat proiectul prin care sunt alocate 5 miliarde de lei pentru investiţii strategice în industria ...
O navă chineză e suspectată în ancheta privind secționarea a două cabluri de telecomuncații din Marea Baltică
O navă chineză e suspectată în ancheta privind secționarea a două cabluri de telecomuncații din Marea Baltică
O navă chineză imobilizată de trei zile în apropierea coastelor Danemarcei se află în centrul suspiciunilor şi demersurilor ...
Ucraina va primi un nou ajutor de la Banca Mondială, în scopuri sociale și umanitare
Ucraina va primi un nou ajutor de la Banca Mondială, în scopuri sociale și umanitare
Ucraina va primi în curând 4,8 miliarde de dolari de la Banca Mondială în scopuri sociale şi umanitare, a anunţat vineri ...