Capitala României, oraşul cu cea mai extinsă flotă de transport în comun din ţară, practică şi cele mai mici tarife. În contextul degradării şi învechirii flotei, sunt bucureşteni care susţin că ar plăti mai mult pentru o călătorie, doar să fie condiţii mai bune. Şi aici ne referim la achiziţii de noi mijloace de transport în comun.
Andrei Creci, directorul general al STB, a dat ca exemplu într-un interviu pentru Agerpres că dacă s-ar majora tariful pentru o călătorie de la 1,3 lei la 2,5 lei, veniturile lunare ale STB SA ar creşte cu 6-7 milioane de lei. Cu o astfel de sumă, STB ar putea achiziţiona un tramvai mai mic, precum cele de 18 metri pentru care a lansat licitaţie anul trecut.
Stabilirea tarifului de călătorie este de competenţa Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov (TPBI) şi a Primăriei Municipiului Bucureşti.
De asemenea, deşi are cel mai ieftin transport în comun din ţară şi poate din Uniunea Europeană, Bucureştiul are şi el blatişti. Măsura de anul trecut, de creştere a amenzii de la 150 de lei la 500 de lei, a fost intens criticată de către unii bucureşteni. De menţionat este că blatiştii pot plăti amenda la jumătate dacă o plătesc în termen de 15 zile și au în continuare posibilitatea de achita 50 de lei pe loc, cât valoarează suprataxa.
Cu toate că pare mare, amenda de până la 500 de lei a fost introdusă deja de ani buni în alte mari oraşe din ţară.
Oraş |
Tarif – o călătorie (lei) |
Bucureşti |
1,3 |
Cluj – Napoca |
2,5 |
Iaşi |
2,5 |
Braşov |
2,5 |
Constanţa |
1,5 |
Piteşti |
2 |
Ploieşti |
2,5 |
Timişoara |
2,5 |
Craiova |
2 (la tonetă), 2,5 (la şofer) |
Sursa: date ale companiilor locale de transport în comun.