BIO: Judecătoarea Mona Pivniceru, opozant al lui Traian Băsescu, propusă la Justiţie

Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că i-a propus ca miniştrii pe Mircea Duşa la Ministerul de Interne, pe Radu Stroe ca ministru delegat pentru Administraţie Publică, pe Titus Corlăţean la Ministerul de Externe, pe Dan Şova pentru Relaţia cu Parlamentul şi pe judecătorul Mona Pivniceru la Justiţie.

Ponta a precizat că propunerile au fost accepate de către preşedintele interimar Crin Antonescu, iar ceremonia de depunere a jurământului de către noii miniştrii ar putea fi organizată luni seara.

Astfel, postul de ministru al Justiţiei, rămas vacant prin trecerea lui Corlăţean la Externe, va fi preluat de Mona Pivniceru, fost preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, reprezentantul judecătorilor Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Judecătoarea Mona Pivniceru a fost din 2009 preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, funcţie la care a renunţat în iunie 2011, când a fost aleasă membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca reprezentant al judecătorilor instanţei supreme. În 7 septembrie 2011, Mona Pivniceru a fost validată de Plenul Senatului, în locul Lidiei Bărbulescu, respinsă în urma unei decizii a Curţii Constituţionale în 2010.

Mona Pivniceru şi-a început cariera profesională în domeniul juridic în 1982, ca avocat în Baroul Vaslui. În 1991, Mona Pivniceru a devenit judecător la Judecătoria Iaşi, iar doi ani mai târziu a fost numită magistrat la Tribunalul Iaşi. Din 1999 şi până în 2009, Mona Pivniceru a fost magistrat la Curtea de Apel Bucureşti, iar în decembrie 2010 a fost promovată la Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a instanţei supreme.

Pivniceru a fost din 1997 şi până în 2007 conferenţiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, iar din 2007 până în 2010 a fost profesor universitar la catedra de drept a universităţii şi îndrumător doctoral pentru disciplinele Drept internaţional public, Protecţia juridică a drepturilor omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Practica CEDO – Master ştiinţe penale.

Mona Pivniceru a absolvit în 1982 Facultatea de Drept a Universităţii „Al I. Cuza” Iaşi, iar doi ani mai târziu a promovat examenul de definitivat în avocatură. Din 1991 a intrat în magistratură, iar în 1999 a obţinut titlul de doctor în drept – specializarea Drept internaţional public, la Universitatea „Al. I. Cuza”, sub coordonarea profesorului Mihail Jakotă.

În 2000, Mona Pivniceru a fost admisă la doctorat în specilizarea Drept civil în cadul Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti, coordonator fiindu-i profesorul Corneliu Bârsan. Lucrarea de doctorat cu tema „Efectele juridice ale contractelor aleatorii” şi-a susţinut-o în 22 decembrie 2008, la Facultatea dre Drept din Universitatea Bucureşti, fiind laureată cu distincţia „Suma cum laude”.

În 1994, Mona Pivniceru a devenit membru al Asociaţiei Magistraţilor din România şi al Asociaţiei Magistraţilort din Iaşi, în 2005 a devenit vicepreşedintele asociaţiei şi din 2008 până în 2011, când a fost desemnată în CSM, a fost preşedinte al forului.

Mona Pivniceru este autoarea unor lucrări de specialitate şi a primit numeroase distincţii şi premii, printre care Ordinul Naţional de Merit în grad de Comandor, pentru merite deosebite în elaborarea jurisprudenţei, reformarea justiţiei şi corecta aplicare a legii, primit în decembrie 2000 şi distincţia acordată de Asociaţia Magistraţilor din România în 2008 – „Reper moral şi profesional pentru ceilalţi magistraţi”.

Mona Pivniceru deţine din 2001 un apartament în Iaşi, în suprafaţă de 65,66 metri pătraţi, o casă de vacanţă de 400 de metri pătraţi şi un teren intravilan de 7.100 de metri pătraţi în comuna Tulgheş, cumpărate în 2007, potrivit ultimei declaraţii de avere, din 14 iunie 2012.

Pivniceru are un autotuism Volkswagen cumpărat în 2007 şi un ATV Linhai „supus înmatriculării”.

Ministrul propus pentru Justiţie are aproape 78.000 de lei în conturi şi depozite bancare, nu a făcut investiţii şi nu are datorii.

Din salariul de judecător la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, Mona Pivniceru a avut venituri în anul fiscal precedent de 96.036 de lei, iar de la Consiliul Superior al Magistraturii a încasat un salariu de 57.422 de lei.

În declaraţia de avere, Mona Pivniceru a notat şi venituri de 4.500 de lei din drepturi de autor, primite de la Editura „Hamangiu”, precum şi 13.103 lei diurnă detaşare, 381,59 lei transport, 9.327,68 lei decontare pentru chirie, 96,60 euro diurnă delegaţie externă şi 5.062,50 lei diurnă delegaţie internă.

În perioada în care s-a aflat la conducerea AMR, Mona Pivniceru a avut de mai multe ori schimburi de replici cu Traian Băsescu.

Preşedintele a criticat în mod repetat, vizavi de Justiţie, tergiversările în soluţionarea unor cauze, declarând că există prea multe dosare prost făcute de procurori sau deliberat întârziate de judecători. El a semnalat că există prea multe situaţii în care un dosar este restituit procurorului „după un an şi jumătate, după un an”, pe chestiuni de procedură.

Consilul Superior al Magistraturii a fost, în repetate rânduri, critica atacurilor preşedintelui, care prezidează şedinţele CSM, potrivit Constituţiei. El a participat la majoritatea şedinţelor de început şi de sfârşit de an de la CSM şi s-a întâlnit cu magistraţii Consiliului de fiecare dată când oficialii Comisiei Europene au semnalat, în rapoartele periodice, restanţe în îndeplinirea angajamentelor asumate, comentând şi decizi judecătoreşti.

De exemplu, în aprilie 2008, Traian Băsescu declara, referindu-se la judecătorul care i-a dat omului de afaceri Costică Constanda dreptul să construiască în Parcul Bordei: „Un judecător corupt, mai mulţi judecători corupţi nu au respectat acest act (Planul Urbanistic General, n.r.)”.

Mona Pivniceru, atunci vicepreşedinte al AMR, susţinea că prin acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu la adresa judecătorului în cazul Bordei, sistemul judiciar a intrat într-o etapă similară domniei lui Caligula, când magistraţii erau acuzaţi după cum bătea vântul puterii.

În acest context, Mona Pivniceru a susţinut că, prin urmare, contestabilitatea şi suspiciunea publică „insuflată difuz ori declamată în termeni precişi, este deviza sub care se situează exerciţiul puterii judecătoreşti în România, spaţiu devenit european în acte la 1 ianuarie 2007, având în spate însă o lungă tradiţie de acte şi documente internaţionale privitoare la independenţa puterii judecătoreşti”.

În vara anului 2009 (în timpul vacanţei judecătoreşti), actul normativ prin care Executivul a decis anularea sporurilor pentru magistraţi şi personalul auxiliar din justiţie a declanşat un protest în sistemul judiciar. Timp de aproape două luni, magistraţii au intrat în sălile de judecată pentru a amâna procese, cazurile de urgenţă fiind însă soluţionate.

În 10 septembrie 2009, Băsescu a participat la şedinţa CSM unde se analiza situaţia din Justiţie, în contextul în care magistraţii refuzau să lucreze. Preşedintele declara că în Justiţie are loc, în esenţă, o grevă, ceea ce este împotriva legii, iar Justiţia trebuie să intre imediat în legalitate.

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Mona Pivniceru, a avut, la aceeaşi şedinţă, un lung schimb de replici cu şeful statului, pe care l-a acuzat că dă semnale care pot fi catalogate drept interferenţe în justiţie.

„Nu aveţi răbdare să discutaţi cu noi? Dacă prezidaţi această şedinţă, aveţi răbdare să ascultaţi punctul nostru de vedere (…) Aveţi măcar aparenţa că ne ascultaţi şi pe noi”, i-a spus Pivniceru lui Băsescu, iar acesta a replicat: „Doamnă, păi vă ascult la televizor, când apăreţi la televizor mă uit la dumneavoastră ca la Dumnezeu”. Pivniceru a arătat că statul nu îşi execută obligaţiile faţă de magistraţi, „preşedintele îi face corupţi, alţii, idioţi”, şi că astfel nu poate exista normalitate în sistem. Pivniceru i-a vorbit lui Băsescu despre faptul că judecătorii au o activitate foarte grea, în condiţiile în care au foarte multe cazuri de judecat, într-o mare de prevederi legislative contradictorii.

Ea i-a spus şefului statului că este dispusă să organizeze o simulare de proces, la care să participe Traian Băsescu, menţionând că astfel ar putea înţelege şi preşedintele cât de grea este activitatea de judecător. Replica preşedintelui a fost promptă: „V-aş condamna imediat, doamnă, dacă eu aş fi judecător”, la care Pivniceru a răspuns că se referea la un proces civil. „Şi structura dumneavoastră pledează pentru (aşa ceva-n.r.)… (…) Eu insist să preparăm o şedinţă de judecată, să vedeţi care e timpul sau volumul de muncă pe care îl desfăşoară un judecător, să intrăm în şedinţa de judecată şi să formulaţi o sentinţă. După acest periplu veţi avea reprezentarea, cel puţin minimală, a ceea ce înseamnă activitatea unui judecător”, adăuga Mona Pivniceru.

Judecătoarea de la Curtea de Apel Iaşi, Mona Pivniceru s-a numărat printre cei care au pledat pentru greva din sistemul judiciar din august-septembrie 2009. Chiar în 17 septembrie 2009, Pivniceru a încercat să convingă jurnaliştii că presedintele CSM de atunci, Virgil Andreieş, nu a transmis un mesaj de încetare a protestelor, atunci când a salutat magistraţii pentru solidaritate şi fermitate.

În scurt timp, greva din Justiţie s-a încheiat, magistraţii reluându-şi activitatea, după ce s-a încheiat un pact cu Guvernul.

În 2 decembrie 2009, Mona Pivniceru a fost promovată la Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, condusă pe atunci de Florin Costiniu (care, ulterior, a fost arestat, dar eliberat şi condamnat pentru fapte de corupţie-n.r.).

În 14 decembrie 2010, Preşedintele Traian Băsescu afirma că niciun sistem de justiţie din UE nu a făcut atâta rău vreunei ţări precum cel românesc, apreciind că CSM nu a funcţionat corespunzător în mandatul trecut şi „a adus România acolo unde a adus-o din punctul de vedere al credibilităţii”.

„Este greu de înţeles cum o instituţie formată din judecători face atâta rău din punctul de vedere al credibilităţii unei ţări. La judecători te aşteptaţi la mult mai mult. Dar asta este! Avem o justiţie independentă care consideră că ei i se cuvine tot, iar de români nu-i pasă. Asta în condiţiile în care sunt foarte mulţi judecători dedicaţi meseriei lor, gata să-şi facă datoria, dar din păcate în vârful lor este o structură care reprezintă justiţia şi care face mult rău românilor şi României. Oricât s-ar supăra şi doamna Pivniceru şi doamna cu soţul arestat, doamna Costiniu (Viorica Costiniu, soţia lui Florin Costiniu-n.r.). Le place, nu le place, acesta este adevărul”, a afirmat Băsescu.

În 16 decembrie 2010, Asociaţia Magistraţilor din România arăta, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, semnată de Mona Pivniceru, în calitate de preşedinte al asociaţiei, că este nepermis a expune judecătorul oprobiului public, iar, dacă este nemulţumit de CSM, ar fi trebuit să-şi fi exercitat dreptul constituţional de mediere, nu să adopte poziţii partizane.

În septembrie 2011, Mona Pivniceru a fost validată ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentantul judecătorilor instanţei supreme în acest for.

Propunerea ei ca ministru al Justiţiei s-a făcut fără a exista o cerere de demisie din partea Monei Pivniceru din Consiliul Superior al Magistraturii.

Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi de Consiliul la alte instituţii, în timp ce membri CSM nu.

Mona Pivniceru a fost propusă de liberali pentru portofoliul Justiţiei. Ea este o apropiată a avocatului ieşean Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.