Mâncare sau biocombustibili? Europa este din nou în fața acestei întrebări. Situația din România

Creșterea producției de biocombustibili este unul dintre mijloacele importante prin care UE vrea să îți atingă obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel european se produc anual în jur de 21 de milioane de tone de biodiesel, dar  mai mult biocombustibil presupune că vor fi scoase din circuitul agricol suprafețe tot mai mari de teren. Consecința? Cum producțiile medii la hectar depind în continuare de capriciile vremii, teren mai puțin pentru culturile agricole nu poate să însemne decât producții totale mai mici și implicit presiune pe preț.

În contextul geopolitic actual, în care cerealele din Rusia și Ucraina ajung în cantități mult mai mici și mult mai greu și scump pe piețele externe, revine din nou întrebarea legată de oportunitatea creșterii suprafețelor cultivate pentru producția de biocombustibil.

Porumbul și grâul sunt principalele cereale utilizate la obținerea de bioetanol, iar biodieselul se extrage cel mai des din semințele de rapiță.

Astfel, potrivit AgriCensus, acest subiect controversat- dacă producția de biocombustibili pe bază de culturi contribuie la o criză alimentară globală- ar fi pe lista de discuții în cadrul Summitului G7 despre agricultură, din 13 și 14 mai. În plus, sunt state precum Germania care analizează deja introducerea unor restricții privind producția de biocombustibili, astfel încât mai multe cereale să poată fi folosite ca hrană pentru oameni, în condițiile în care piețele agricole rămân tensionate din cauza războiului din Ucraina. Germania este al doilea cel mai mare producător de biodiesel din Europa, după Spania, cu o producție anuală de 3,7 milioane de tone anual.

Potențialul României – 35-50 de milioane de tone de biomasă

Reprezentanților Ministerului Agriculturii au spus pentru Economica că potențialul energetic anual al României este de 35-50 de milioane de tone de biomasă din resturi vegetale precum orz, grâu,porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță( din care se produc biocombustibilii n.red), în funcție de producția realizată. În plus, în România se plantează anual în jur de 6.000 de hectare de culturi de plante energetice: porumb energetic, sorg energetic, salcie energetică, iarba de sudan energetică, plop hibrid energetic.

Spre comparație, în 2013,  din datele APIA, peste  230 de fermieri din 32 de județe au cultivat  3 205 ha.

Conform celor mai recente date ale Eurostat, în 2020, România a produs aproximativ 300.000 de tone de biodiesel pur (292.374 tone de biodiesel potrivit INS), din cele 21,8 milioane de tone produse în UE. Suntem astfel spre coada clasamentului producătorilor europeni condus de Spania ( 4,2 milioane de tone), Germania (3,7 milioane de tone) și Franța (2,3 milioane de tone).

De asemenea, din datele Institutului Național de Statistică ( INS), în 2020 România a mai produs 44.400 de tone de biogazolină, trendul față de 2019 fiind unul negativ. În 2019 producția de biogazolină s-a cifrat la 54.000 de tone, cu 17% mai mult decât în 2020. Conform Eurostat, producția națională de biogazolină pură a fost de 80.000 de tone, un nivel constant față de ultimii ani. UE a produs 6,6 milioane de tone.

În schimb, producția de biodiesel a crescut de la un an la altul cu peste 39,2% față de 2019.

Cei mai mari producători de biodiesel din România sunt americanii de la Bunge, care au o unitate la Lehliu-Gară și Expur, companie controlată  de francezii de la Avril.

Importăm 20-50 de tone de biodiesel pe an

În ceea ce privește consumul, acesta este ceva mai mare decât producța locală, dar nu semnificativ mai mare, având în vedere importurile reduse și lipsa exporturilor. În primele două luni ale anului, România a adus 30,8 tone de biodiesel din Ungaria, Austria și Germania, în timp ce anul trecut importurile s-au ridicat la 26,5 tone în valoare de 121,5 mii de euro, în scădere față de 2020 când au fost importate  56,3 tone, în valoare de 359,8 mii euro.