Biriş despre proiectul de modificare a Codului Fiscal: Era încă în discuţie, măsura ar fi trebuit explicată înainte să iasă

Economica.net
07 09. 2016
gabriel_biris_45258700

‘Este un incident regretabil că un proiect care încă era în discuţie a ieşit aşa pe surse şi oameni care nu prea au înţeles ce scrie în acel proiect au început să-l critice. Acel proiect este despre simplificare, despre uşurarea sarcinii fiscale totale, pentru că cine l-a studiat mai în amănunt putea să vadă că propuneam introducerea pentru prima dată în legislaţia noastră a unei plafonări a bazei de calcul a contribuţiei sociale efectiv pe suma tuturor veniturilor, în aşa fel încât contribuţiile astea să nu fie fără număr, fără limită şi să simplificăm legislaţia. Practic cea mai mare parte din modificări, dar nu neapărat cele mai importante, la asta se refereau, la contribuţiile sociale şi impozitul pe venit. Am văzut că există critici că s-ar mari cotele de contribuţii. Acest proiect nu este despre majorări de taxe. Dacă el ar fi aprobat, nimeni, niciun salariat şi niciun angajator nu ar avea de plătit niciun leu în plus dimpotrivă, mai puţin, prin efectul plafonării. (…) Măsura despre care am discutat ar fi trebuit explicată înainte să iasă. Nu era în planul nimănui să ascundă ceva, să vină cu breaking news. Planul era să finalizăm un proiect ca, odată finalizat, să putem să îl prezentăm, să îl explicăm şi apoi să ieşim public cu el. N-a fost să fie, din păcate’, a declarat Biriş într-un interviu acordat, la Krynica, în Polonia, pentru Calea Europeană.

Oficialul MFP a subliniat că trebuie înţeles că atât contribuţiile la sănătate, cât şi cele pentru pensii nu sunt ale angajatorului, ci ale angajatului, şi faptul că până acum acestea au fost împărţite s-a datorat încercării de a ascunde cât de mare este costul muncii în România.

Ştim vreo firmă care să se îmbolnăvească şi să se ducă la doctor, care la bătrâneţe să ia pensie? Trebuie să înţelegem un lucru: contribuţiile la sănătate şi la pensii nu sunt ale angajatorului, sunt ale angajatului. Că noi, datorită unei ipocrizii bine cultivate de-a lungul timpului am împărţit contribuţiile parte pentru angajat mai mici şi parte pentru angajatori mai mari pentru a ascunde o realitate şi anume cât de mare este costul muncii în România. Este foarte mare şi nu datorită impozitului pe venit, cota unică de 16% e foarte competitivă, ci datorită contribuţiilor. Contribuţiile sunt aşa de mari şi pentru că foarte mulţi nu le plătesc. Este atât de simplu. Nu e nimic complicat în asta. Când unii primesc privilegii prin lege, alţii trebuie să plătească pentru acele privilegii. În propunerea la care facem referire acum, practic, prin ajustarea bazei, includerea sumei datorate de angajatori în baza de calcul, în salariul brut prin măsura aceea tranzitorie, făceam ca efectul asupra angajatului să fie zero, acelaşi net, iar efectul asupra angajatorului să fie zero, acelaşi cost total. Doar că din această restructurare se creează o bază unitară de aplicare a impozitului pe venit şi contribuţii sociale pentru toate toate tipurile de venituri, pentru că eu cred că e absolut normal să vorbim şi de moralitatea legii fiscale. Nu putem să creăm legi care sunt pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă. În momentul în care vorbim că o anumită categorie de cetăţeni poate să plătească semnificativ mai puţin decât alte categorii de cetăţeni înseamnă că noi creăm privilegiaţi şi perdanţi, ori asta cred că este inacceptabil dacă vrem să vorbim de stabilitate şi predictibilitate pe termen lung. Acest proiect este despre stabilitate şi predictibilitate, despre simplificare (…) În momentul în care simplifici legislaţia totul devine mai transparent. Foarte multe probleme apar din cauza lipsei de transparenţă. Legislaţie simplă, clară, uşor de înţeles, uşor de aplicat, cred că asta este viitorul’, a mai spus Biriş.

Potrivit acestuia, proiectul mai include şi alte măsuri, privind formularul 088 (declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA) şi măsuri de combatere a evaziunii şi de stimulare a conformării voluntare.

‘Acest proiect mai include şi un pachet de simplificări, inclusiv pe celebrul 088. Acest pachet îşi propune să elimine celebra evaluare a intenţiei şi capacităţii contribuabilului de a face afaceri, ceea ce a dus la multe excese şi victime colaterale în lupta împotriva evaziunii. Am ajuns să luăm coduri de TVA de la firme pe motiv că nu i-am găsit la sediu, nu că au făcut fraudă (…) le trimitem o scrisoare la care nu ne răspund şi noi le luăm codul de TVA….În acest proiect am oferit soluţii care, pe de o parte, să facă mai eficientă lupta împotriva evaziunii şi care, pe de altă parte, să prevină victimele colaterale, care sunt de neacceptat, după opinia mea, într-un stat de drept. Mai sunt şi măsuri de combatere a evaziunii, de stimulare a conformării voluntare, pe care sper să am ocazia să le putem discuta în detaliu şi să înţelegem cât de uşor ne-ar fi fost, de exemplu în trecut, dacă am fi avut una din măsurile care sunt în acest proiect de cod.(…) Nu văd de ce am permite în continuare erodarea bazei fiscale prin soluţii de optimizare care oricum încep să devină din ce în ce mai proscrise la nivel global şi să nu creăm condiţii pentru a aduce capitalul românesc în România şi a-l pune la muncă în România în folosul binelui public. Noi evităm să vorbim despre cauzele problemei’, a explicat secretarul de stat în MFP.

Conform profit.ro, care citează un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii vor fi scutiţi de CAS pentru condiţii normale de muncă, precum şi de CASS. Măsura va afecta persoanele cu activităţi independente care, în prezent, datorează 10,5% şi 5,5%. Povara taxării se va dubla în cazul lor.

Angajatorii vor achita doar CAS pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă, de 4,2%, respectiv 8,2%. Astfel, contribuţiile sunt aproape integral mutate în sarcina angajatului sau a persoanei fizice cu activităţi independente, cum sunt Persoanele Fizice Autorizate (PFA) şi profesiile libere. Pentru a atenua impactul majorării contribuţiilor asupra salariaţilor, proiectul prevede măsuri care vizează salariul mediu brut.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a precizat însă, printr-un comunicat de presă, că nu are în vedere majorări de taxe şi impozite în acest an, iar singurele măsuri care au fost şi sunt vizate sunt de simplificare a procedurilor fiscale şi în favoarea activităţii economice. AGERPRES.

‘Am cerut experţilor din minister pe probleme de fiscalitate o analiză internă care să cuprindă mai multe scenarii de calcul pentru simplificarea, debirocratizarea şi crearea unor condiţii mai bune pentru mediul de afaceri. În acest context, creşterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru pachetul de măsuri ce va modifica Codul Fiscal. Nu includem măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil, persoane juridice, fizice, persoane fizice autorizate sau cele cu activităţi independente’, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice.

Potrivit comunicatului, Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere o creştere a contribuţiilor sociale obligatorii nici pentru angajat, nici pentru angajator. Persoanele Fizice Autorizate (PFA), cu activităţi independente sau profesii liberale nu sunt vizate de vreo măsură de creştere a taxării.

‘În egală măsură, Ministerul Finanţelor Publice nu a avut niciodată în vedere modificarea costului angajatorilor cu salariile şi nici a salariilor nete. De asemenea, nu este vizată acordarea vreunei amnistii fiscale. Informaţiile apărute în presă, potrivit cărora averile nejustificate de până la un milion de euro primesc o perioadă de graţie, respectiv până pe 31 martie 2017, nu reflectă o decizie a Ministerului Finanţelor Publice. Subliniem faptul că nu există un proiect de modificare a Codului fiscal asumat de Ministrul Finanţelor Publice care să includă majorări de taxe şi de impozite sau de contribuţii sociale obligatorii’, menţionează sursa citată.