Biriş: Impozitarea bacşişului este o dovadă de normalitate. Bugetul de stat nu poate să fie finanţat doar de unii

‘Noi am avut o perioadă în 2015, când bacşişul şi impozitarea lui au fost reglementate şi toată a fost mulţumită, pentru că asta îţi permitea transparenţă: puteai să plăteşti cu cardul, exista o fiscalizare a acestor venituri. Din păcate, la vremea respectivă au fost nişte exagerări, cu acel registru cu numerar. Era nedemn să pui oamenii să-ţi întoarcă buzunarele să spună cu câţi bani au intrat în restaurant, să faci un inventar… Acea exagerare a dus la distrugerea unui lucru bun. Reglementarea impozitării bacşişului ca venituri din alte surse, cu impozit colectat de către angajator este o dovadă de normalitate şi până la urmă statul ar trebui să încurajeze plăţile cu cardul, nu să le descurajeze. Noi vorbim de un venit obţinut nu de la angajator, ci de la un terţ care este mulţumit mai mult sau mai puţin de serviciul chelnerului şi al restaurantului. Banii nu vin de la angajator, ci pot să treacă cel mult prin angajator şi să ajungă la angajat, cu reţinerea cotei de impozit, cea care este’, a explicat Biriş.

Fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada decembrie 2015 – septembrie 2016, a subliniat că, la ora actuală, există o reglementare a impozitării bacşişului, dar numai în cazul cazinourilor, unde există reguli mai speciale.

‘Să nu-şi închipuie cineva, în momentul de faţă, că atunci când plăteşti nota şi laşi chelnerului bacşiş, bacşişul rămâne la chelner. Tot bacşişul se colectează la restaurant şi se împarte între lucrători cu o anumită cheie, dar astăzi nu se plăteşte impozit pentru el. Să ne spună ANAF-ul câţi chelneri declară veniturile din alte surse, adică bacşişul. În momentul de faţă, noi avem o reglementare a impozitării bacşişului, dar doar la cazinouri, unde sunt nişte reguli mai speciale. Nu înţeleg de ce un lucru care era bun a trebuit eliminat şi nu s-a încercat atunci să se vadă de fapt de ce nu merge şi corectate acele probleme care au generat discuţiile respective. Reglementarea ar putea fi aplicată şi de luna următoare, simplu şi eficient. Nu văd o problemă nici pentru restaurante, nici pentru ANAF. Până la urmă suntem cetăţeni ai statului şi statul trebuie finanţat. Ca să putem avea impozite mici, acestea trebuie plătite de toţi. Aceasta era, de fapt, cheie atunci când s-a introdus cota unică. Nu se poate ca bugetul să fie finanţat numai de unii’, a menţionat avocatul.

Miercuri, patronatele din industria hotelurilor şi restaurantelor din România (HORA) au susţinut, printre altele, ideea legalizării bacşişului fiscal, precum şi reglementarea muncii sezoniere în domeniu şi promovarea jobului în industrie.

‘Educaţia din industria de restaurante poate să fie un pilon foarte bun de atracţie şi de păstrare a resursei umane. Poate cea mai mare durere a industriei, astăzi, este resursa umană. Cum putem să funcţionăm şi noi mai eficienţi, fără să mai avem restaurante de nivel mediu. Printre obiectivele noastre pe termen mediu şi lung se află legalizarea tipsului fiscal. În România, astăzi, nu poţi să plăteşti tips pe card, de exemplu. Un subiect de care ne lovim din ce în ce mai serios. În Israel, de exemplu, poţi plăti cu cardul tipsul. Un alt obiectiv este modificarea Legii privind munca sezonieră. Chiar ieri (marţi, 10 aprilie 2018, n.r.) s-a votat în Camera Deputaţilor un proiect privind legalizarea muncii sezoniere în hoteluri şi restaurante. De asemenea, învăţământul dual şi promovarea jobului în industrie. Vrem să schimbăm această părere despre industria ospitalităţii, cum că ar fi un job temporar. Să putem avea cultura de a putea intra din tinereţe în industria ospitalităţii şi să putem ieşi la pensie ca o persoană demnă’, a afirmat Dragoş Petrescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA).

În anul 2015, Guvernul a decis să legifereze bacşişul, acesta urmând să fie evidenţiat pe un bon fiscal separat şi taxat cu 16%. În urma controverselor iscate la vremea respectivă pe marginea acestei reglementări, ministrul Finanţelor de atunci, Eugen Teodorovici, a luat hotărârea de a renunţa definitiv la acea măsură.

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) organizează, începând de miercuri, timp de două zile, cea de-a doua ediţie a Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii.

HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, având misiunea de a susţine şi de a promova interesele şi valorile comune ale membrilor săi pe plan naţional şi internaţional.