Biroul European pentru Mediu cere ministrului Mediului să nu amâne taxa pe depozitarea deşeurilor

„Suntem de acord că punerea ei în aplicare în lipsa unor reglementări şi proceduri riguroase nu este o soluţie. Pe de altă parte, suntem de părere că prorogarea ei pentru un an – sau poate chiar doi – va fi un dezastru, atât pentru programele de reciclare şi refolosire, care sunt finanţate din surse private, dar şi pentru eforturile României de a atinge ţintele de reciclare pentru 2020. Ca atare, cerem Ministerului Mediului din România să menţină taxa de depozitare la groapă şi să îmbunătăţească de urgenţă cadrul legislativ pentru implementarea, colectarea şi folosirea corespunzătoare a ei şi a fondurilor rezultate din această taxă”, se arată într-o scrisoare semnată de Biroul European pentru Mediu.

Conform unui sondaj efectut în luna mai 2017 de EEB, România este unul din cei mai înfocaţi suporteri ai introducerii unei legislaţii mai dure în domeniul managementului deşeurilor.

Ordonanţa de Urgenţă 31/2013 a introdus o taxă de depozitare la groapă ce urma să crească progresiv de la 50 lei/ tonă (10 euro) din 2014, 80 lei/ tonă ( 17 euro în 2015 şi 120 lei / tonă adică 26 de euro în 2016.

Printr-o altă Ordonanţa de Urgenţă, din 2016, Guvernul a stabilit taxa de depozitare la groapă de 80 de lei pe tonă din 2017 şi, respectiv, 120 de lei pe tonă din 2018.

Reprezentanţii EEB susţin că, în acest moment, România se confruntă cu o situaţie gravă: sunt aşteptate 10 proceduri de infringement, majoritatea în domeniul deşeurilor.

„Numai 80% din polulaţie are acces la servicii de colectare a deşeurilor. Anual, aproxmativ 800.000 de tone de deşeuri sunt aruncate ilegal. Rata de reciclare este de doar 5%- cea mai mică în Europa, iar managementul deşeurilor înseamnă aproape în exclusivitate depunerea la groapă fără nicio tratare prealabilă”, se mai arată în scrisoare.

În vederea conformării la obiectivele Uniunii Europene şi atingerea ţintelor agreate, este nevoie de eforturi susţinute, consideră specialiştii EEB.

„România trebuie să se folosească de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a face progrese. Unul din aceste mijloace este, fără îndoială, taxa de depozitare la groapă. Avantajul acestui instrument financiar este că şi-a dovedit eficacitatea în toate ţările care l-au implementat, împreună cu alte măsuri, spre îndeplinirea unui singur obiectiv: atingerea ţintelor de reciclare şi reducerea cantităţii de deşeuri dusă la groapă”, se mai arată în documentul citat.

Anterior, Coaliţia pentru Economia Circulară în România, o iniţiativa privată şi apolitică a unor experţi de mediu, a cerut Guvernului, într-o scrisoare transmisă marţi, să nu amâne taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an şi care a nemulţumit multe autorităţi locale, deoarece o astfel de măsură ar duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie, în condiţiile în care România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Scrisoarea a fost transmisă Guvernului,Parlamentului şi mai multor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

„Coaliţia pentru Economia Circulara în România solicita Guvernului României să nu renunţe şi să nu amâne nivelul taxei în vederea eliminării finale prin depozitare, măsură ce are ca efect direct falimentarea tuturor programelor în domeniul recuperării şi reciclării materialelor refolosibile în România, creste viteza umplerii depozitelor de deşeuri, distruge zeci de hectare de teren şi afecteaza pânza freatică şi – în cele din urmă – duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie”, arată scrisoarea.

Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de trei ani, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Penalizarea depozitării este unul dintre instrumentele utilizate în toate ţările membre ale UE pentru devierea deşeurilor municipale de la depozitare.

Potrivit Coaliţiei, introducerea acestei măsuri penalizatoare şi creşterea graduală a valorii acesteia a dus, „în toate statele membre ale UE, fără excepţie”, la creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale, crearea de resurse pentru economie şi a generat noi locuri de muncă.

Estimările actuale indică faptul că, în România, punerea în aplicare integrală a legislaţiei existente în materie de deşeuri ar putea genera peste 29.000 de locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală a sectorului deşeurilor cu peste 3 miliarde euro.

„Trecerea la obiectivele prevăzute în foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor ar putea crea peste 34 200 de noi locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală cu peste 3,6 miliarde euro”, arată scrisoarea.

România foloseşte în prezent, ca şi în ultimele decenii, metoda de depozitare a tuturor deşeurilor colectate, care afectează grav calitatea mediului, spun specialiştii.

Posibila amânare a taxei până anul viitor, luată în calcul de Guvern, vine la presiunea unor autorităţi locale care nu şi-au îndeplinit sarcinile legale.

De asemenea, parlamentarii au reluat discuţiile privind „relaxarea” legislaţiei privind gestionarea deşeurilor şi a ambalajelor, deşi Legislativul respinsese astfel de măsuri în februarie 2017.

Discuţiile au loc în condiţiile în care Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României, cu costuri de sute de mii de euro pe zi, din cauza neaplicării legislaţiei de mediu.

„Autorităţile publice locale trebuie să-şi îndeplinească menirea pentru care sunt alese şi să implementeze consecvent toate măsurile de protecţie a mediului: de la colectarea selectivă a deşeurilor municipale până la amendarea drastică a tuturor acelora care aruncă deşeurile pe unde apucă sau nu îşi îndeplinesc obligaţiile de mediu”, arată autorii scrisorii.

Totuşi, majoritatea unităţilor administrativ teritoriale s-au conformat deja legislaţiei în vigoare privind taxa la depozitare, iar societăţile de salubritate care prestează în baza unor contracte cu autorităţile locale au plătit sumele legale către societăţile care administrează depozitele de deşeuri.